Deocamdată - în clasa „B”

Clasificarea peşterilor se face în conformitate cu specificaţiile Legii nr. 462/ 2001 modificată şi completată prin Legea nr. 345/ 2006 şi ale OM nr. 604/ 2005 privind clasificarea peşterilor, după cum urmează: clasa „A” cuprinde „peşteri de valoare excepţională care, prin interesul ştiinţific sau unicitatea resurselor sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic naţional şi internaţional”; clasa „B” - „peşteri de importanţă naţională care se disting prin mărime, raritatea resurselor şi prin potenţial turistic”; clasa „C” are în componenţă peşteri de importanţă locală, „protejate pentru semnificaţia lor geologică, peisagistică, hidrologică, istorică sau pentru dimensiunile lor”. În fine, ultima clasă, clasa „D” este formată din „peşteri care nu întrunesc condiţiile pentru a fi incluse în clasele A, B şi C”. 

Peştera Bolii, cea mai cunoscută peşteră din Valea Jiului, este clasificată în clasa „B” de peşteri, Nr. Hidro 1/ 2068 - Bazinul Băniţa, „peştera fiind situată în Masivul Şureanu, în apropiere de Petroşani”.

Dacă din punct de vedere speologic totul e în regulă, din punctul de vedere al celor care administrează şi întreţin Peştera Bolii această clasificare este un mare bolovan legat de gât, care atârnă şi trage-n jos munca acestor oameni. Este vorba de cei din Asociaţia Ecologică „Petro Aqua”, care din cauza acestei clasificări nu pot face legal decolmatări, nu pot aranja podeţurile de lemn, nu pot face alte lucrări de întreţinere.

 

Clasificarea - o barieră în calea decolmatării

Ţinând cont că din 2006 se tot fac demersuri, anul acesta ar putea aduce o mare schimbare. Este vorba de declasificarea peşterii, ceea ce ar însemna ca să se poată face toate aceste lucrări de care vorbeam mai sus. Mai ales decolmatarea pârâului Jupâneasa, care traversează peştera, acesta dând an de an mari bătăi de cap celor de la „Petro Aqua” din cauza aluviunilor pe care le aduce din amonte.

„Am reuşit să obţinem avizul şi toate aprobările Institutului Speologic, după aproape şase ani de demersuri, ca să se facă un studiu privind declasificarea peşterii. Ce înseamnă acest lucru? Acest studiu va fi făcut după ce la peşteră vor veni speologi, biologi, care vor face măsurători şi vor spune care sunt condiţiile. Ei deja ştiu cum stă treaba aici, au mai fost, dar trebuie făcut un studiu oficial, care să poată fi prezentat apoi consiliului ştiinţific de lângă Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina. Din acel consiliu ştiinţific fac parte istorici, speologi, ingineri de mediu, pădurari, biologi, botanişti. După ce vom primi şi girul acestui consiliu, peştera va fi declasificată. Din acel moment, putem să luăm şi toate măsurile privind decolmatarea peşterii şi vom putea să facem şi anumite amenajări pe care în momentul de faţă nu le putem face. Din cauză că Peştera Bolii e clasificată în clasa „B” de peşteri, noi nu putem face în acest moment aproape nicio lucrare de întreţinere. Podurile din lemn din peşteră le-am făcut acum doi ani pe vechile fundaţii, cu toate că, probabil, erau locuri mult mai bune ca şi amplasament. Dar n-am avut ce să facem. La fel, nu putem să facem decolmatarea peşterii, legea nepermiţându-ne să facem asta. În momentul în care peştera va fi declasificată, ea nu va mai prezenta interes ştiinţific, ci doar turistic. Oricum, treaba asta se întâmplă deja de trei-patru ani, dar nu în mod oficial, peştera intrând practic în circuitul turistic mare, devenind din ce în ce mai cunoscută în ţară şi în străinătate. Dacă vin turişti şi vrem ceva într-adevăr frumos, ca să atragă un număr tot mai mare de vizitatori, atunci trebuie să facem şi lucrări de întreţinere de calitate. Or, noi acum nu putem, fiind legaţi de mâini şi de picioare din cauza acestei clasificări”, ne-a declarat Imre Szuhanek, preşedintele Asociaţiei „Petro Aqua” Petroşani. 

 

Declasificarea costă 40 de milioane de lei

L-am întrebat pe Imre Szuhanek dacă această declasificare nu înseamnă degradarea peşterii sau a mediului, în anii care vor urma, pentru că se ştie că unde calcă omul naturii nu-i prea place. De asemenea, l-am întrebat şi care sunt costurile acestei declasificări. Dumnealui ne-a răspuns: „Asta nu înseamnă că nu mai există reguli de mediu şi de bun-simţ, cum ar fi de exemplu să avem grijă în continuare de familiile de lilieci, să păstrăm mediul intact, aşa cum l-a lăsat Dumnezeu, sau să păstrăm curăţenia şi anumite reguli.  Dar vom scăpa de o barieră birocratică, ce trebuie trecută cât mai repede, dacă se vrea turism de calitate. Declasificarea aceasta ne va costa, în prima fază, 40 de milioane de lei, după care, în faza a doua, ne va costa transportul, masa şi cazarea cercetătorilor care vin să facă studiul. Sper să fim sprijiniţi de oameni privaţi, dar şi de autorităţile locale, pentru că Peştera Bolii începe să devină un obiectiv turistic pentru Petroşani şi judeţ foarte cunoscut”.