|
Nr. 3816, vineri 20 sep 2024, Anul XVII
22.02.2012, 22:01:19 | 5 comentarii | 1860 vizualizari
GALERIE:
FOTO
Alegeri pentru funcţia de rector al Universităţii din Petroşani
Articole de acelasi autor
de Ziarul Vaii Jiului
Am evitat să ne exprimăm părtinitor cu privire la candidaţii la funcţia de rector al Universităţii din Petroşani tocmai pentru că, aşa cum spuneam, această competiţie trebuia să fie una a ideilor, a programelor. Pe alocuri, prin efortul cadrelor didactice, acest lucru chiar s-a reuşit.
Ziua de mâine, mult aşteptată de mediul academic, va aduce numele omului în ale cărui mâini va sta soarta instituţiei de învăţământ superior din Petroşani pentru următorul mandat.
Trei candidaţi s-au înscris în cursă. Cele trei cadre didactice au fost validate de Senat, iar alegerile vor fi supravegheate - aşa cum prevede legea şi cum se întâmplă peste tot în această ţară - de reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Programele dumnealor de management, dar şi CV-urile, pot fi consultate pe pagina de internet a instituţiei. La solicitarea cotidianului nostru, cei trei candidaţi au transmis - în sinteză - idei pentru următorul mandat la conducerea Universităţii din Petroşani.
Le publicăm cu speranţa că, din trei, va câştiga Universitatea.
PROGRAM MANAGERIAL
pentru funcţia de Rector al Universităţii din Petroşani - perioada 2012-2016 - Autor: Prof. univ. dr. ing. Aron POANTA 1. Despre Universitate Rădăcinile Universităţii din Petroşani se regăsesc în prima şcoală de învăţământ superior din România creată de Alexandru Ioan Cuza, prin decret domnesc, în anul 1864: Şcoala Superioară de Poduri, Şosele, Mine şi Arhitectură. Trecerea timpului produce inevitabil schimbare pentru toţi şi toate. Astfel şi şcoala creată de A.I. Cuza a suferit transformări şi s-a adaptat timpului şi vremurilor pentru a deveni un simbol peren al Văii Jiului. După ce a funcţionat vreme de peste 80 de ani în Bucureşti, Institutul de Mine - precursorul Universităţii din Petroşani - şi-a strămutat baza didactică, conceptele, profesionalismul şi valorosul colectiv academic la Petroşani, în anul 1948. Astăzi, Universitatea din Petroşani îşi desfăşoară activitatea prin intermediul celor 3 facultăţi: de Mine, de Inginerie Mecanică şi Electrică, de Ştiinţe, facultăţi surori care înţeleg faptul că recunoaşterea academică naţională şi internaţională este rezultatul efortului comun şi al lucrului în echipă. Cheia succesului continuităţii se află în conlucrarea onestă, transparentă, morală, creştină şi de bună credinţă dintre cele trei facultăţi şi a cadrelor didactice ale acestora. Experienţa managerială de care dispun şi dorinţa sinceră de a-mi canaliza eforturile şi energia pentru a garanta existenţa viitoare a Universităţii din Petroşani sunt motivele pentru care, în continuare, doresc să prezint în faţa comunităţii academice propriul program managerial care este orientat spre cunoaştere, creativitate, inovare şi performanţă, crearea unui mediu propice în care activitatea didactică şi de cercetare se îmbină armonios pentru obţinerea de succese remarcabile pe plan naţional şi internaţional. Mai mult, prezentul program managerial se bazează pe următoarele principii: libertate academică, autonomie universitară, transparenţă, continuitate, înţelepciune, valori morale şi creştine, aprecierea resursei umane.
2. Valorile Universităţii din Petroşani
Activitatea didactică În Universitatea din Petroşani se desfăşoară un învăţământ modern şi de calitate, datorită eforturilor comune depuse de către conducerile departamentelor, facultăţilor, a universităţii, odată cu investiţiile în infrastructură, laboratoare şi resurse umane, astfel că Universitatea din Petroşani este o Universitate Europeană. Pe principiul LLP (învăţare pe tot parcursul vieţii) cadrele didactice beneficiază de o pregătire pedagogică de specialitate în cadrul Universităţii din Petroşani, care se ocupă cu perfecţionarea didactică prin dezvoltare curriculară, printr-o mai bună evaluare şi prin folosirea unui management educaţional modern. Pentru a realiza investiţii este nevoie de venituri, care se pot obţine din cercetare ştiinţifică, taxe de studii, expertiză şi consultanţă, servicii de editură şi bibliotecă. De asemenea, voi susţine atragerea de fonduri europene, donaţii şi sponsorizări, care să fie folosite pentru stimularea personalului didactic şi de cercetare, sprijin pentru tipărirea de manuale didactice, participări la conferinţe şi simpozioane. Activitatea de cercetare ştiinţifică Resursa umană în orice instituţie este cea mai importantă resursă şi care necesită cele mai mari eforturi financiare şi nu numai. În Universitatea din Petroşani exită un corp profesoral şi de cercetare de excepţie, capabil de reale rezultate ştiinţifice care asigură progresul şi bunăstarea în orice societate. Cadrele didactice şi de cercetare au o mare capacitate de cercetare, creaţie şi inovare, care participă la dezvoltarea durabilă. Datorită activităţii de cercetare depusă în ultimii ani, resursa materială a Universităţii, concretizată în echipamente de laborator, a crescut considerabil. Activitatea de cercetare este direct proporţională cu nivelul de dotare a laboratoarelor, dar şi reciproca este valabilă, deci nu există o cercetare de vârf fără echipamente de ultimă generaţie. Este nevoie de sprijin pentru dezvoltarea cercetării ştiinţifice de prestigiu. Mai ales aceea publicistică în reviste cotate, brevete de invenţie, publicaţii, atât în ţară, dar mai ales în străinătate. Cooperarea internaţională În ultimii ani acordurile internaţionale au cunoscut o dezvoltare deosebită şi au fost concretizate printr-un mare număr de mobilităţi de studiu şi practică pentru studenţi. De asemenea, o mare parte a cadrelor didactice a beneficiat de mobilităţi de predare şi formare profesională care s-au desfăşurat în ţări europene partenere ale Universităţii din Petroşani. Universitatea din Petroşani are acorduri de parteneriat cu majoritatea universităţilor din Uniunea Europeană, America de Nord, dar şi din estul Europei. În continuare se impune creşterea mobilităţilor studenţilor şi cadrelor didactice la universităţi şi dezvoltarea cooperării prin ”visiting professor”, oportunitate cu cel mai mare prestigiu. Managementul şi resursele financiare Gestionarea resurselor financiare este o activitate extrem de importantă pentru bunul mers al lucrurilor în orice instituţie. Pentru un management bun este necesară respectare criteriilor de management şi evaluarea periodică a îndeplinirii acestora. Importantă este inocularea conceptului de calitate, nu doar la nivelul studenţilor şi a cadrelor didactice, ci şi la nivelul personalului nedidactic, deoarece toţi formează un tot unitar care înseamnă procesul de învăţământ. În viitor se va continua obţinerea de certificate ISO pe alte domenii, cum ar fi: sănătate şi securitatea muncii, laboratoare de cercetare, dar şi menţinerea acreditărilor existente şi obţinerea altora noi. Campusul universitar Totalitatea bunurilor şi serviciilor pe care le foloseşte comunitatea academică (studenţi + cadre didactice + personal administrativ) pentru asigurarea unui învăţământ modern şi de calitate formează Campusul universitar. Universitatea din Petroşani are unul din cele mai frumoase şi pitoreşti campusuri, fiind amplasat într-un cadru natural, o adevărată rezervaţie naturală. Întreg campusul a fost modernizat şi reabilitat, putându-se compara cu cele ale marilor Universităţi din Europa, astfel că este o adevărată plăcere să fii student şi chiar cadru didactic al Universităţii din Petroşani. Campusul universitar va trebui îngrădit, îngrijit şi dezvoltat pentru a deveni într-adevăr un loc de agrement folosit de studenţi şi nu numai.
3. Misiunea Universităţii din Petroşani Misiunea Universităţii, în general vorbind, se referă la următoarele aspecte: pol de cunoaştere, creativitate şi inovare şi formare de specialişti şi OAMENI. Obiectivul general al Universităţii din Petroşani este acela de a susţine dezvoltarea comunităţii academice, atât studenţi şi cadre didactice, cât şi personal administrativ, astfel încât aceasta să devină o instituţie de învăţământ superior de calitate, aşa cum stă bine unei universităţi dintr-o ţară a Uniunii Europene. Dezvoltarea unei universităţi are în vedere două componente care se completează şi se întrepătrund armonios: activitatea didactică şi activitatea de cercetare ştiinţifică. Dar o misiune importantă a Universităţii noastre este aceea de a lupta pentru resurse, studenţi şi prestigiu. Aceasta este de fapt paradigma universităţii centrate pe student.
4.Viziune, soluţii, obiective
Activitate didactică Sprijinirea acreditării şi evaluării periodice a programelor de studiu şi înfiinţarea de noi programe de studiu, în acord cu cererea de pe piaţa muncii; ► Supunerea permanentă a curriculei înţeleptei întrebări ”Cui prodest?”; ► Descentralizarea activităţilor la nivelul departamentelor şi facultăţilor; ► Sprijinirea şi stimularea procesului de revizuire şi modernizare a conţinutului disciplinelor prin creşterea ponderii cunoştinţelor practice şi aplicative; ► Principiile de învăţare ”problem solving” şi ”teaching by doing” trebuie să aibă o arie de aplicabilitate mai mare decât până acum; ► Folosirea, acolo unde este cazul, a învăţământului modular, cu frecvenţă redusă şi la distanţă prin utilizarea tehnologiei informaţiei de tip e-Learning; ► Continuarea procesului de modernizare a platformei e-Learning şi extinderea facilităţilor oferite tuturor studenţilor; ► Sprijinirea de participări şi organizare de competiţii studenţeşti intra şi inter universitare; ► Perfecţionarea profesională continuă a tuturor actorilor care intervin în procesul de învăţământ, prin sprijinirea participării la cursuri de perfecţionare continuă; ► Realizarea de materiale didactice prin metode moderne şi cu tehnologie de ultimă generaţie, precum şi sprijinirea de tipărire a materialelor didactice în format clasic; ► Folosirea de dezbatere ca metodă alternativă de predare-învăţare, metodă care dezvoltă creativitatea, competiţia, spiritul antreprenorial, viitorii specialişti fiind astfel mai bine pregătiţi pentru viaţa reală; ► Dezvoltarea durabilă a învăţământului pe principiul transmiterii de cunoştinţe către generaţiile tinere, proces privit ca investiţie certă pentru un viitor mai bun; ► Utilizarea experienţei didactice şi de specialitate de care dispune întregul corp profesoral prin înfiinţarea unui Centru de transfer tehnologic şi de cunoştinţe care să fie o interfaţă între mediul socio-economic şi universitate; ► Sprijinirea avansării tinerilor valoroşi, atât pe posturile de conferenţiar, cât şi pe posturile de profesor prin ajutor financiar pentru publicarea de lucrări în reviste ISI cu factor de impact şi pentru brevete, rezultatul direct fiind reducerea posturilor vacante; ► Stabilirea unei grile de acordare a gradaţiilor de merit care să ţină seama de performanţele didactice şi stiinţifice, precum şi de probitatea morală a candidaţilor; ► Folosirea mai eficientă a campusului universitar prin organizarea anului pregătitor pentru studenţi străini şi prin închirierea spaţiilor excedentare; ► Înfiinţarea unei specializări în limba engleză ”Mining Engineering” cu un plan de învăţământ bine întocmit, care să poată genera mai multe masterate şi care să atragă studenţi străini, aceasta fiind una dintre soluţiile pe care le propun pentru atragerea de venituri; ► Continuarea parteneriatelor cu liceele din Valea Jiului şi judeţele limitrofe pentru o bună popularizare a ofertei de studiu, atât la nivel de licenţă şi masterat, cât şi la nivel de doctorat a universităţii; ► Organizarea mai atentă a examenelor de absolvire, licenţă şi disertaţie, precum şi a festivităţilor de absolvire; ► Monitorizarea gradului de satisfacţie a studenţilor care este un element important în evaluarea calităţii procesului de învăţământ; ► Implementarea unui sistem de asigurare a unei legături simple şi operative a absolvenţilor cu Universitatea. Activitatea de cercetare ştiinţifică Înfiinţarea unui Departament de Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare; ► Înfiinţarea unui Centru de transfer tehnologic şi de cunoştinţe; ► O mai bună politică de atragere de fonduri europene, granturi naţionale şi internaţionale; ► Sprijinirea modernizării laboratoarelor deja existente şi înfiinţarea altora noi; ► Susţinerea financiară a cadrelor didactice pentru publicarea de lucrări ştiinţifice în reviste ISI cu factor de impact şi de influenţă; ► Susţinerea financiară a activităţii de inovaţie şi inventică; ► O mai bună evidenţă a producţiei de cercetare şi găsirea de noi soluţii şi metode pentru creşterea calitativă a cercetării în Universitatea din Petroşani; ► Dezvoltarea reţelei de abonamente la publicaţii de specialitate, aferente tuturor programelor de studiu; ► Elaborarea de noi proceduri şi măsuri care să asigure creşterea producţiei ştiinţifice pentru o clasare cât mai bună în procesul de ierarhizare a universităţilor; ► Sprijinirea înfiinţării a cel puţin unui laborator de cercetare acreditat în fiecare departament; ► Demersuri pentru organizarea unei conferinţe de tip ISI în Universitatea din Petroşani; ► Susţinerea financiară pentru publicarea în străinătate a unor tratate şi manuale didactice; ► O mai bună valorificare şi diseminare a rezultatelor cercetării ştiinţifice; ► Implementarea unui sistem de monitorizare operativă a activităţii de cercetare-publicare la nivel de titular şi de departament; ► Creşterea resursei financiare printr-o mai bună colaborare cu mediul de afaceri local şi naţional; ► Sprijinirea participării studenţilor la simpozioane naţionale şi internaţionale şi organizarea de simpozioane studenţeşti la nivel local; ► Susţinerea tinerilor cercetători în procesul de perfecţionare continuă prin obţinerea de granturi europene, burse doctorale şi postdoctorale; ► O mai bună vizibilitate şi creştere a calităţii Simpozionului internaţional SIMPRO; ► Acreditare ISI pentru cel puţin una din seriile Analelor şi/sau a Revistei Minelor; ► Atestarea unor noi conducători de doctorat, chiar şi prin colaborări cu alte universităţi; ► Tezele de doctorat să constituie o sursă de publicare în reviste cotate. Studenţii Studenţii fac parte din comunitatea universitară şi reprezintă partenerii şi colaboratorii noştri; ► Se va revizui Contractul de studii astfel încât acesta să cuprindă mai clar obiectivele urmărite şi să constituie o mai mare atractivitate a studenţilor faţă de Universitate; ► Se va urmări respectarea cu stricteţe a principiilor care guvernează activităţile studenţilor în cadrul comunităţii universitare şi anume nediscriminarea, accesul la resursele de învăţământ, participarea la decizii, libertatea de exprimare, transparenţa şi accesul la informaţie; ► Se va sprijini înfiinţarea unui Spaţiu pentru relaxarea studenţilor în campus; ► Se va asigura colaborarea între organizaţiile studenţeşti şi Universitate pentru realizarea de proiecte; ► Se va sprijini realizarea unor cursuri de iniţiere a studenţilor şi cadrelor didactice în scrierea de proiecte europene; ► Dezvoltarea sportului de masă pentru studenţi, prin utilizarea mai eficientă a Bazei sportive şi cu sprijinul colectivului de Educaţie Fizică şi Sport; ► Se va asigura o bună conlucrare cu cele două organizaţii studenţeşti legal constituite, precum şi sprijinul acestora acordat de către Universitate, inclusiv financiar; ► Se are în vedere semnarea de acorduri de parteneriat cu Primăriile din Valea Jiului pentru asigurarea transportului gratuit a studenţilor din întreaga zonă; ► Suplimentarea fondului de burse, atât de merit, de studiu şi de performanţă, cât şi de ajutor social, dar şi burse speciale din fondurile Universităţii; ► Consilierea studenţilor, atât în alegerea rutei de educaţie, cât şi pentru obţinerea unui loc de muncă. Baza sportivă şi Clubul studenţilor Baza sportivă a Universităţii din Petroşani trebuie modernizată. În acest sens se vor accesa fonduri europene pentru a realiza o bază sportivă modernă care să atragă creşterea calităţii sportului universitar, dar şi a managementului acestuia; ► Îmi propun o reformă a Clubului sportiv prin implicarea colectivului de Educaţie Fizică şi Sport, adevăraţi profesionişti în acest domeniu; ► Se impune creşterea numărului de echipe care activează în cadrul Clubului sportiv şi sprijinirea echipei de rugby Ştiinţa, atât financiar, cât şi logistic. Cooperarea internaţională Consolidarea acordurilor de parteneriat existente şi extinderea relaţiilor internaţionale prin semnarea de noi acorduri cu universităţi europene şi nu numai; ► Se impune o evaluare a stadiului în care se află Universitatea din Petroşani, pentru a vedea care sunt punctele tari şi care sunt punctele slabe, ce beneficii am obţinut şi care sunt soluţiile pentru o paletă mai largă de cooperare cu Uniunea Europeană, dar şi cu celelalte continente; ► O organizare mai bună a mobilităţilor, cu urmărirea clară a îndeplinirii obiectivelor propuse; ► Punerea la punct a strategiei de cooperare internaţională pentru ca studenţii să beneficieze de mobilităţi studenţeşti şi de practică în cele mai bune condiţii, cadrele didactice şi personalul administrativ să adapteze modele de bune practici, pe care le întâlnesc în cadrul mobilităţilor de care dispun, care există şi funcţionează cu rezultate bune în Uniunea Europeană şi în lume; ► Obţinerea de rezultate clare concretizate prin contracte de cercetare internaţionale ca urmare a mobilităţilor studenţilor, cadrelor didactice şi personalului administrativ; ► Se vor sprijini, în cadrul LLP (învăţare pe tot parcursul vieţii), schimburile de experienţă, atât a cadrelor didactice, cât şi a personalului administrativ, între Universitatea din Petroşani şi parteneri din străinătate, pentru însuşirea de noi abilităţi, aptitudini şi valori; ► O vizibilitate şi o transparenţă mai mare a modului de selecţie a candidaţilor, a modului de acordare a mobilităţilor, a modului de diseminare a rezultatelor; ► Un mai bun management al mobilităţilor cadrelor didactice pe componenta LLP astfel încât odată cu mobilitatea să se realizeze şi participări la conferinţe, simpozioane şi congrese cotate ISI. Management şi resurse financiare Pentru atingerea obiectivelor este nevoie de accesul tuturor cadrelor didactice la resursele universităţii; ► O descentralizare mai accentuată a activităţii de conducere la nivelul facultăţilor şi departamentelor; ► Sprijinirea dotării departamentelor şi facultăţilor cu logistica necesară; ► Se doreşte un management mai bun la nivelul departamentelor şi facultăţilor pe baza principiilor de management cunoscute pentru îndeplinirea criteriilor de calitate; ► O mai bună viziblitate şi transparenţă a activităţii de management la toate nivelele ierarhice, folosind mijloace de comunicare moderne; ► Un management mai bun al resurselor materiale, reducerea pierderilor de energie, apă şi alte consumabile, în vederea realizării de economii; ► Un management mai eficient al activităţii de cercetare prin identificarea de soluţii pentru creşterea producţiei de cercetare; ► De asemenea, se impune o evaluare periodică a atingerii criteriilor de performanţă managerială; ► Este necesară asumarea şi creşterea responsabilităţii la toate nivelele ierarhice; ► Descentralizarea resurselor financiare pe departamente şi programe de studii, precum şi subvenţionarea specializărilor cu corespondenţă în piaţa muncii; ► O bună cooperare financiară interdepartamente şi interfacultăţi; ► Obţinerea de fonduri din finanţare complementară, respectiv elaboare de proiecte cu şanse reale de câştig; ► Tratarea diferenţiată a celor trei tipuri de fonduri obţinute de Universitate: ► Fondurile din finanţarea de bază se repartizează până la nivel de departamente, facultăţi şi servicii funcţionale conform algoritmului aprobat de Senatul Universităţii din Petroşani; ► Fondurile din finanţarea complementare se folosesc cu stricteţe pentru obiectivele cărora le sunt destinate prin alocare; ► Fondurile extrabugetare (inclusiv cele care se obţin din închirieri de spaţii) se alocă pe obiective sub aprobarea Senatului. Campusul universitar Campusul universitar este format din cele două componente majore: Campusul academic (pentru activităţi didactice şi de cercetare) şi Campusul studenţesc (pentru activităţi studenţeşti); ► Finalizarea lucrărilor de reabilitare şi a introducerii gazului metan în toate clădirile componente ale Campusului universitar; ► Continuarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare, prin construirea de noi parcări, amenajarea de locuri de odihnă şi agrement; ► Restaurantul studenţesc, proaspăt reabilitat, poate deveni un centru atractiv de servire a mesei, atât pentru studenţi şi cadre didactice, cât şi pentru personalul nedidactic; ► Organizarea mai bună a activităţilor de la Restaurantul studenţesc în vederea creşterii numărului de persoane care serveşte masa şi implicit a veniturilor; ► Externalizarea unor servicii în vederea creşterii calităţii nivelului de trai din Campusul universitar; ► Oferta de realizare de servicii pentru studenţii de la anumite specializări prin practică productivă; ► Responsabilizarea studenţilor faţă de întreg Campusul universitar, aceştia fiind participanţi activi la întregul proces didactic şi administrativ; ► Sprijinirea activităţilor culturale, artistice, sportive, atât la nivel de individ, cât şi la nivel de echipă; ► Se va asigura o mai bună conlucrare şi o relaţie transparentă cu mass media; ► Asigurarea de servicii profesioniste, prompte, responsabile şi de o calitate superioară; ► Se va înfiinţa un Centru de Presă al Universităţii pentru o informare operativă şi corectă a rezultatelor Universităţii din Petroşani, dar şi pentru o promovare permanentă a acesteia. Acesta este mesajul meu către comunitatea academică, conştient de faptul că ne aflăm într-o perioadă grea, nu doar noi, ca Universitate, ci noi ca naţiune, dar trebuie să privim înainte cu optimism, încredere şi înţelepciune că împreună noi toţi vom reuşi să ne îndeplinim obiectivele propuse. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!
Prof. univ. dr. ing Sorin Mihai RADU
Obiectivul general urmărit în planul de management este dezvoltarea şi întărirea afirmării universităţii ca formator de specialişti şi generator şi sintetizator de cunoştinţe ştiinţifice, acordat cerinţelor societăţii, cu un climat intern sănătos, propice devenirii şi valorificării profesionale şi general-umane a cadrelor didactice şi studenţilor săi. Programul managerial vizează următoarele obiective: 1. dezvoltarea universităţii trebuie să se facă în contextul accesului echitabil şi democratic la educaţie, cultură şi ştiinţă al studenţilor; 2. continuarea şi dezvoltarea strategiei pentru calitate în domeniul învăţământului, trebuie să se producă în acord cu standardele naţionale şi europene, axate pe cele trei coordonate: cercetare, formare şi educare; 3. focalizarea obiectivelor pe necesităţile cadrelor didactice prin sprijinirea atingerii de către acestea a standardelor impuse de noile cerinţe de promovare şi abilitare 4. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, a oportunităţilor de învăţare ale studenţilor şi a şanselor de integrare profesională ale studenţilor; 5. dezvoltarea tuturor domeniilor educaţionale ale Universităţii la un nivel de reputaţie academică internaţională, în spiritul gândirii independente, al respectului pentru excelenţa umană şi al înzestrării capacităţii de a profesa un rol în societate; 6. integrarea educaţiei în cercetarea ştiinţifică, ca premisă a dezvoltării unui corp profesoral de elită; 7. extinderea şi modernizarea dotărilor pentru învăţământ şi cercetare la nivelul standardelor de performanţă, care să permită promovarea excelenţei în cercetare; 8. extinderea şi ameliorarea continuă a spaţiilor de învăţământ şi a serviciilor sociale pentru studenţi şi cadre didactice; 9. dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu instituţii de învăţământ superior şi de cercetare din ţară şi din străinătate; 10. aplicarea unui management eficient, întemeiat pe planificare strategică şi asigurarea calităţii; 11. creşterea intensivă a implicării în dezvoltarea economico-socială şi în dezvoltarea culturală a comunităţii. 12. ca o încununare a obiectivelor anterioare şi cu contribuţia tuturor membrilor comunităţii academice îmi propun promovarea Universităţii din Petroşani în cadrul sistemului de învăţământ superior la poziţia B ca universitate „de educaţie şi cercetare ştiinţifică”;
Resursele umane (corpul profesoral, personalul didactic şi nedidactic) constituie indubitabil forţa principală a universităţii. Politica managerială trebuie să asigure cadrul optim pentru asigurarea permanentă a unei resurse umane (atât numeric, cât şi calitativ) la nivelul exigenţelor impuse de misiunea asumată a Universităţii. În acest sens îmi propun implementarea unor politici de promovare profesională bazată pe competenţe şi rezultate profesionale deosebite, încurajarea şi sprijinirea financiară a cadrelor didactice din Universitate pentru participare la manifestări ştiinţifice internaţionale prestigioase şi publicării în reviste internaţionale de prestigiu precum şi recrutarea permanentă a tinerilor valoroşi, cu rezultate deosebite pentru cariera universitară; In contextual actual al globalizării procesului educaţional şi al competiţiei tot mai acerbe pentru atragerea studenţilor (în special în zonele afectate puternic de fenomenul descreşterii natalităţii – cum este şi cazul Văii Jiului), modernizarea managementului universitar devine nu numai o provocare, ci o necesitate. Schimbările care au loc pe plan internaţional au condus deja la modificări ale legislaţiei şi în România, dar vor continua să-şi facă efectul şi pe viitor. Astfel, managementul universităţii noastre va trebui dirijat către adaptarea continuă a ofertei de specializări la cerinţele mediului socio-economic şi acordarea ei cu viitorul cadru al calificărilor superioare, în curs de adoptare în România. Îmi propun atragerea de studenţi străini, în special din ţările din America de Sud, Africa şi Asia, unde suntem cunoscuţi prin absolvenţii noştri, pentru a urma studii în Universitate (licenţă, master, doctorat). Aceasta implică dezvoltarea unor programe de studii în limbi internaţionale astfel încât să crească adresabilitatea acestora la potenţialii studenţi. Învăţământul modern impune încheierea de protocoale cu universităţi străine pentru recunoaşterea reciprocă a diplomelor şi acordarea de diplome duble, dezvoltarea învăţământului la distanţă, prin transformarea lui în unul „web-oriented” şi internaţionalizare şi dezvoltarea componentei „educaţie permanentă” a procesului de învăţământ, ţinând seama că acest tip de educaţie este din ce în ce mai cerut şi poate reprezenta o sursă semnificativă de venituri extrabugetare, atât pentru universitate, cât şi pentru cadrele didactice. Educaţia centrată pe student, implică şi substanţializarea activităţii de informare şi consiliere a studenţilor, prin punerea în funcţiune şi consolidarea Centrului de Informare şi Consiliere a Studenţilor (CICS), în acord cu statutul ce se va elabora în acest sens. Acest lucru facilitează punerea la dispoziţia studenţilor, în sălile INTERNET, dar şi în alte laboratoare, a unor materiale (de exemplu: ENCARTA, BRITANICA, ART GALLERY etc.), care să-i ajute să-şi completeze, lărgească şi consolideze cultura generală. • Organizarea, în colaborare cu organizaţiile studenţeşti, a unor concursuri profesionale şi sesiuni de comunicări ştiinţifice studenţeşti şi sprijinirea participării studenţilor UP la concursurile profesionale organizate de alte universităţi, respectiv firme; • Facilitarea contactului studenţi/absolvenţi – angajatori, pe de o parte prin acţiuni „face-to-face” de tip „JobShop”, dar şi printr-un site dedicat, întreţinut de CICS; Tipul de universitate la care eu subscriu fără ezitare este universitatea centrată pe student şi afirm că ne obligă la o asemenea atitudine, înainte de orice altceva, însăşi misiunea universităţii. De pe această poziţie, propun, asigurarea accesului studenţilor la dotarea tehnică şi la fondul de carte, cursuri etc. de care universitatea dispune, asigurarea unor condiţii cât mai bune de viaţă –inclusiv de învăţătură, evident - pentru studenţii căminişti şi obligativitatea apariţiei unor de săli de lectură, la cămine, pe fiecare etaj. Consider deosebit de importantă garantarea şi efectivizarea dreptului studenţilor de a-şi aduce şi ei înşişi aportul la construirea propriei cariere, în acord cu vocaţia, interesul sau simpla opţiune - cu asumarea chiar a riscului ca aceasta să fie insuficient fundamentată!-, prin intermediul disciplinelor opţionale; instituţionalizarea unui sistem de asistare a studenţilor în a-şi stabili opţiunile. Garantarea unui tratament corect al studenţilor în UP, de pe poziţii de respect al persoanei şi personalităţii lor şi în acord cu reglementările şi cutumele instituţiei, în ideea de a asigura ca relaţiile studenţi-cadre didactice să fie cât mai bune şi manifestarea sensibilităţii la punctele de vedere ale studenţilor, mai ales când este vorba despre chestiuni care îi vizează şi stimularea implicării lor efective în luarea de decizii şi în actul de control. Aceste deziderate se pot realiza prin întreţinerea unei bune comunicări şi cooperări cu organizaţiile studenţeşti şi cu reprezentanţii studenţilor în Consiliile Facultăţilor şi în Senat, prin sprijinirea, ca atitudine de principiu, a iniţiativelor studenţeşti, de grup sau individuale şi încurajarea implicării studenţilor UP în cât mai multe relaţii internaţionale, prin informarea lor asupra oportunităţilor şi cooptarea în diverse programe (ERASMUS, CEEPUS, LEONARDO DA VINCI etc.); După cum se ştie, majoritatea studenţilor au probleme financiare. Cunoscând acest lucru îmi propun obţinerea şi oferirea de facilităţi financiare pentru accesul studenţilor la manifestări artistice şi sportive, dezvoltarea unui sistem de burse alternativ pentru studenţii implicaţi în activităţi cu partenerii Universităţii, crearea de posibilităţi de angajare în UP a studenţilor cu situaţii materiale dificile, în formule convenabile, atât pentru ei, cât şi pentru instituţie şi dezvoltarea oportunităţilor de angajare part time a studenţilor în activităţi conexe cu pregătirea lor academic. Consultarea şi sprijinirea asociaţilor de studenţi, asigurarea unor spaţii adecvate derulării activităţilor asociaţiilor, implicarea asociaţiilor de studenţi în activităţi administrative, atragerea unor finanţări care să fie destinate asociaţiilor de studenţi pe bază de competiţie, organizarea şi încurajarea participării studenţilor la şcoli de vară, competiţii naţionale şi internaţionale, sunt tot atâtea priorităţi ale programului meu managerial.
Cercetarea ştiinţifică universitară este strâns legată de educaţie şi cultură. Fără cercetare, misiunea universităţii nu este completă. De aceea, consider absolut necesară, constituirea unui departament de cercetare, ca unitate distinctă în activitatea universităţii, cu acces la laboratoarele universităţii, organizat pe specializările care pot aduce finanţare suplimentară în universitate. Crearea acestuia va genera proliferarea şi substanţializarea activităţii centrelor de cercetare şi centrelor de cercetare de excelenţă, în cadrul stimulativ al reducerii regiei universităţii din activitatea de cercetare la 15% din valoarea contractelor. Voi insista de asemenea pe perpetuarea sistemului în care, de veniturile atrase prin activitatea de cercetare, beneficiază, după acoperirea tuturor cheltuielilor, în cvasitotalitate, prestatorul ei, desigur, în proporţii rezonabile, dar stimulative, individul însuşi, respectiv laboratorul/laboratoarele în care el îşi efectuează activitatea de cercetare şi/sau cea didactică. Consider că înfiinţarea, unor servicii (de cercetare, consultanţă, expertiză, evaluare etc.) destinate autorităţilor locale, întreprinzători privaţi, organizaţii nonguvernamentale precum şi participarea la consorţii naţionale şi internaţionale pentru promovarea dezvoltării cercetării de excelenţă va contribui la creşterea ratei de participare la programe internaţionale a personalului din Universitate. Pentru o nouă vizibilitate a prestigiului Universităţii se impune creşterea calitativă a Analelor pe domenii prin internaţionalizarea Colegiilor de Redacţie, internaţionalizarea autorilor, editarea şi promovarea lor inclusiv în format electronic şi continuarea demersurilor pentru a face din Revista Minelor una dintre cele mai căutate reviste din ţară, cotată ISI. Dezvoltarea parteneriatelor cu actori sociali interni care să susţină inovaţia şi să implice studenţii în dezvoltarea abilităţilor practice, impune cultivarea de bune relaţii cu celelalte universităţi din ţară, realizarea unor Consorţii în care să se dezvolte cercetarea de excelenţă şi cotutela doctorală. Îmi propun înfiinţarea unor Consilii Consultative patronate de Universitate din care să facă parte reprezentanţi ai autorităţilor locale, actori economici, potenţiali angajatori, organizaţii non-guvernamentale care să susţină burse de excelenţă, practica studenţilor şi care să participe la optimizarea integrării profesionale a absolvenţilor. Vizez asumarea de către Universitate a rolului de motor al dezvoltării economice, culturale şi sociale a Văii Jiului şi chiar a judeţului Hunedoara. Se impune cultivarea de bune relaţii cu liceele judeţene, cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara dar şi cu celelalte licee din zonele limitrofe ale judeţului Hunedoara precum şi dezvoltarea asociaţiei foştilor studenţi şi angajaţi ai universităţii ALUMNI şi valorificarea uriaşului potenţial de sprijin pentru universitate pe care această asociaţie îl prezintă. Colaborările internaţionale, întreţinerea relaţiilor bilaterale existente şi stabilirea de noi relaţii de colaborare şi de consorţiu, participarea la programe ale Uniunii Europene sau ale altor organisme, facilitarea plecării cât mai multor cadre didactice şi studenţi în străinătate, în misiuni ştiinţifice sau didactice, în schimb de experienţă sau la lucrările a diverse foruri, ca reprezentanţi ai universităţii şi, în definitiv, ai ţării sunt acţiuni care vor participa la promovarea unei noi imagini a Universităţii din Petroşani. În opinia mea, nici o instituţie nu înglobează atâta inteligenţă şi competenţă cât o Universitate, nici o instituţie nu este mai adecvată managementului participativ decât o Universitate. În consecinţă, actul managerial pe care vi-l propun va fi unul profund marcat de ideea de participativitate. Am convingerea că doar lucrul într‐o echipă puternică, relativ tânără şi ambiţioasă, dispusă să sacrifice anumite interese personale, poate conduce la depăşirea provocărilor momentului şi la obţinerea rezultatelor aşteptate de toată lumea. Mi‐am întărit acest crez prin prisma experienţei proprii demonstrată în peste 20 de ani de conducere la diferite nivele. Propun un program de management colaborativ şi transparent, care se bazează pe lucrul într‐o echipă formată din oameni cu deschidere internaţională şi pe a căror putere de muncă contez şi mă bazez.
Conf. univ. dr. ing Ioel Samuel VEREŞ De ce candidez?
M-am hotărât să candidez la funcţia de rector, îndemnat fiind de mai mulţi colegi să fac acest lucru. Am acceptat să fac acest pas nu pentru a-mi hrăni orgoliul sau pentru a-mi rotunji veniturile, ci pentru a transpune la un alt nivel, cel al universităţii, experienţa şi realizările pe care le are până în prezent Facultatea de Mine, al cărei membru sunt şi în conducerea căreia am lucrat ca prodecan în ultimii 4 ani. Cu siguranţă meritele nu îmi aparţin mie, ci întregului colectiv al Facultăţii de Mine, care a trudit mult în acest sens. Aş remarca doar faptul că în ultimii ani s-a pus tot mai mult problema cercetării în învăţământul superior, iar univesităţile cele mai apreciate sunt cele centrate pe „educaţie şi cercetare avansată”, sub acest aspect, fondurile aduse de Facultatea de Mine în ultimii ani prin contractele de cercetare reprezentând 66 % (în unii ani chiar 70%) din fondurile încasate pe întreaga universitate din cercetare. Prin analiza întregii activităţi şi ierarhizarea recentă a universităţilor, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a poziţionat în top toate programele de studii ale Facultăţii de Mine, doar două fiind incluse în categoria C, iar celelalte în categoriile superioare A şi B. În acest timp, la celelalte facultăţi, cele mai bune specializări sunt încadrate doar în categoria C, altele aflându-se la categoriile D şi E. Ca urmare a acestui fapt, din 18 programe de studii de masterat finanţate în timp de la bugetul statului, în prezent au rămas doar 5 programe care să fie finanţate de stat, toate 5 aparţinând Facultăţii de Mine, iar 3 chiar Departamentului de Inginerie minieră, Topografie şi Construcţii, din care fac eu parte. La ora actuală acest departament este catalogat ca fiind cel mai eficient din universitate. Ar fi nedrept să nu amintesc faptul că rezultatele bune ale Facultăţii de Mine sunt obţinute şi cu sprijinul celorlalte facultăţi prin persoane care prestează activitate didactică la programe de studii gestionate de Facultatea de Mine sau angrenate în colective de cercetare ale Facultăţii de Mine. Facultatea de Mine are meritul de a coagula forţele şi de a deschide căi de cercetare/colaborare cu diverse instituţii din ţară sau din străinătate. Consider normal ca viitorul rector să fie din rândurile celor implicaţi în domeniul minier, iar managementul financiar să fie asigurat de cei care atrag bani la bugetul universităţii. De ce candidez eu? Cu siguranţă că în Facultatea de Mine sunt multe persoane cu rezultate spectaculoase, mult mai cunoscute decât sunt eu pe plan naţional şi internaţional. Pe alţii, chiar dacă nu au atâta experienţă, îi găsesc mult mai plini de energie decât mine. În ce mă priveste, posed într-un mod echilibrat experienţă şi energie pe care cu dăruire vreau să le ofer spre binele tuturor. Doresc ca, într-un spirit de unitate, să pun în valoare fiecare persoană – nu doar în Facultatea de Mine – astfel încât toţi să-şi aducă pe deplin contribuţia la păstrarea şi dezvoltarea universităţii. De ce candidez acum? Nu e prea repede? În viaţă putem fi pasivi, aşteptând lucrurile să „curgă” aşa cum le dirijează alţii, aşteptând o viaţă mai bună sau alte alegeri când să putem vota cu speranţa în suflet. Un alt mod de abordare a vieţii este cel activ, în care noi să generăm acţiunile, fără să aşteptăm mereu rezolvări care pot veni sau nu, fără să ne facem doar iluzii şi speranţe semănate de alţii în perioade electorale, fără să batem pasul pe loc încă un mandat. Consider că nu sunt prea în vârstă ca să nu mai am energia necesară şi nici prea tânăr ca să-mi lipsească experienţa. E momentul să intervin pentru o schimbare şi, chiar dacă poate nu voi avea şansa să ocup poziţia de rector, în conştiinţa mea voi fi împăcat cu gândul că am făcut tot ce ţine de mine, oferind şansa unei schimbări. Este mineritul un steag sub care putem defila? Cu siguranţă! Indiferent ce ne dorim de la viitor, nu putem face nimic fără această ramură importantă a economiei. Pentru avioane ne trebuie aluminiu, pentru microprocesoare – aur, pentru maşini – fier, pentru construcţii şi drumuri diverse – roci, pentru industria chimică – sare şi alte substanţe minerale utile... Mineritul poate fi restrâns, dar nu închis. Majoritatea relaţiilor pe care le are Universitatea din Petroşani cu alte instituţii puternice este legată de minerit. Vizibilitatea universităţii în plan internaţional e dată de minerit şi suntem mândri de mulţi absolvenţi care lucrează peste hotare în activităţi miniere, ocupând poziţii importante pe toate continentele. În viitor trebuie menţinută această vizibilitate prin relaţii şi tocmai de aceea consider că relaţiile de cooperare pe acest domeniu, chiar în ideea constituirii unui consorţiu, cel mai bine pot fi valorificate de un exponent al Facultăţii de Mine sau al domeniului Mine, Petrol şi Gaze. Ce vor face colegii de la alte departamente/facultăţi? Cu siguranţă nu trebuie abandonate celelalte specializări, ci, dimpotrivă, trebuie consolidate şi chiar dezvoltate. În unele cazuri se impun mici schimbări, dar cu rezultate mari pe piaţa muncii. De exemplu, aşa cum am prevăzut în planul managerial, ar fi binevenită schimbarea programului de studii „Inginerie economică în domeniul mecanic” cu „Inginerie economică în construcţii”. Ce garanţii am că planul managerial va aduce succes? Cred că planul managerial are un rol important, dar nu mai mare decât persoana care îl pune în aplicare. Am văzut recent o imagine cu o maşină mare, vidanjă, pe care era scris „Atenţie! Transportăm promisiuni electorale!”. Dacă planul managerial nu are în spate o persoană de caracter care să facă ce promite, atunci tot planul poate fi aruncat în vidanjă. Compar relaţia manager-plan managerial cu relaţia şofer-autoturism. Prefer să plec la drum cu un şofer bun, chiar dacă maşina e mai puţin performantă. Datorită unor şoferi orgolioşi, plin de ambiţii, cu un stil de conducere agresiv sau cu alcoolul în cap, multe maşini bune au ajuns mormane de fier vechi. Exact aşa stau lucrurile şi pe plan managerial. Manageri conduşi de orgolii, agresivi, distructivi, bolnavi de „viteza îmbogăţirii” sau cu o minte tulburată de invidie ori de alcool au transformat adevărate instituţii în mormane de fier vechi. Ce înţeleg printr-o persoană de calitate? Când mă refer la o persoană de calitate, înţeleg o persoană bine pregătită profesional, cu experienţă, dar mai ales o persoană de caracter. Nu mă las păcălit uşor de CV-uri lungi şi care impresionează prin mulţimea lucrurilor prezentate. Dacă o persoană are CV-ul încărcat cu multe lucruri (multe diplome, multe angajări în diverse părţi, ocupând poziţii diferite), nu înseamnă că este neapărat o persoană valoroasă. Poate fi! Dar există şi situaţii când mulţimea acestor elemente dovedeşte mai degrabă o carieră „varză”, exact aşa cum faptul că o persoană care a fost căsătorită de mai multe ori nu dovedeşte că ar fi experimentată în viaţa de familie, ci mai degrabă arată eşec şi instabilitate în dorinţe şi ţeluri. Pe de altă parte, realitatea pe care am semnalat-o şi în introducerea planului managerial (aflat pe pagina universităţii) este că trăim o criză morală şi că nu este suficient ca şcoala să „producă” doar oameni cu un mare bagaj de cunoştinţe teoretice la care să ataşăm şi deprinderi practice, ci şcoala ar trebui să formeze caractere. Un inginer, economist, jurist etc. poate avea cunoştinţe teoretice şi deprinderi practice, dar pe care poate să nu le aplice totdeauna în folosul societăţii în care îşi desfăşoară activitatea. Din acest motiv am fost şi încă suntem parte a unei societăţi în care corupţia înăbuşe valorile morale, când proiectele inginereşti se execută prost nu neapărat din lipsă de profesionalism, ci în foarte multe cazuri din interese obscure generate de o dorinţă de îmbogăţire imediată bazată pe furt; suntem înconjuraţi de economişti cu mult profesionalism, dar fără caracter – care fraudează statul sau instituţii private – sau asistăm la judecăţi făcute de oameni cu mult discernământ, dar care nu au o cumpănă dreaptă. În acest context, vorbind de managerul care trebuie să stea în spatele planului managerial, el trebuie să fie inteligent, cu mult discernământ, cunoscut, să aibă relaţii, dar peste toate acestea să aibă un caracter nobil. Această ultima componentă este esenţială şi, dacă lipseşte caracterul, toate celelalte se transformă în pericole. Atunci, inteligenţa şi relaţiile vor fi instrumente pentru a-i păcăli pe alţii, pentru a acoperi fapte condamnabile sau pentru a lua decizii care nu servesc comunităţii, ci lor personal. Aş pune caracterul mai presus de democraţie. Dintr-o mulţime de oameni fără caracter, actul democratic nu poate genera nimic bun. Tocmai de aceea afirm că privesc cu responsabilitate poziţia de conducător, nu ca pe un privilegiu, nu ca pe o şansă de îmbogăţire, nu ca pe o plăcere de a controla lucrurile, ci o privesc prin prisma slujirii, a sacrificiului, a ceva ce trebuie făcut în folosul comunităţii conduse. De aceea, pe lângă experienţa şi energia pe care consider că le am, un element pe care contez foarte mult este buna intenţie de a face numai ce este bine, constructiv şi în folosul comunităţii. În felul acesta, şi dacă nu aş şti ce trebuie făcut vreodată, buna intenţie mă va face să mă consult cu alţii şi, printr-un proces transparent, să luăm cele mai bune decizii împreună. Ce elemente importante se regăsesc în planul managerial? Planul managerial conţine o analiză SWOT, principii şi obiective propuse, precum şi măsuri ce se impun a fi luate. Acestea sunt structurate în câteva categorii în funcţie de natura lor: didactic, cercetare, resurse umane, baza materială, cooperare naţională şi internaţională, vizibilitate si comunicare. În atingerea acestor obiective, mă bazez pe următoarele principii: principiul excelenţei; l principiul transparenţei; l principiul echilibrului şi al bunei comunicări; l principiul schimbării cumpătate prin mecanismul zonei proximei dezvoltări l principiul alocării raţionale a resurselor; Obiectivele principale pe care le urmăresc în mandatul viitor sunt:l restabilirea poziţiei Universităţii din Petroşani în cadrul sistemului de învăţământ superiorcel puţin la poziţia B, ca universitate „de educaţie şi cercetare ştiinţifică”; l motivarea şi punerea în valoare a resursei umane din Univesitate; l identificarea şi dezvoltarea unor surse noi de finanţare pentru realizarea unui buget care să acopere nevoile financiare ale universităţii; l relaţia cu Senatul Universităţii; l promovarea conceptului de conducere colegială prin participarea reală a tuturor membrilor comunităţii academice la luarea deciziilor. Aceasta se poate realiza prin autonomia lărgită a departamentelor şi a facultăţilor universităţii; l transferul unor competenţe decizionale de la nivelul universităţii la nivelul conducerii facultăţilor, realizând un echilibru între competenţele transferate şi răspunderea pentru deciziile ce urmează a fi adoptate.
Un fapt observat în fiecare ciclu al crizelor mondiale este că în acele perioade se produce un fenomen de dezvoltare a creativităţii, concretizat prin invenţii şi descoperiri ştiinţifice. Perioada de criză prin care trecem ca popor îmi dă totuşi speranţe în ce priveşte cercetarea şi inventivitatea. Dacă se descurcă universităţile particulare, ar trebui să ne descurcăm şi noi ca universitate de stat, mai ales în condiţiile în care beneficiem şi de alocaţii bugetare pentru studenţi, iar activitatea ne-o desfăşurăm într-un campus pe care îl avem ca moştenire împreună cu toate dotările existente. Nu trebuie să trăim din amintiri, cu nostalgia vremurilor de altă dată. Universitatea s-a bucurat – şi încă se bucură – de o imagine internaţională foarte bună datorită profesorilor care au existat în generaţiile anterioare. E momentul ca, la rândul nostru, să clădim ceva peste ceea ce au clădit înaintaşii noştri. Trebuie să fim activi, să generăm acţiunile viitoare şi să nu stăm pasivi, aşteptând efectul acţiunilor generate de alţii. Universitatea are nevoie doar de un management bun, al unor oameni cu viziune. Voi alege alături de mine prorectori caracterizaţi de următoarele trăsături: dorinţa de a face ceva; ► capacitatea de a face ce trebuie; ► prezenţa spiritului constructiv. Ca lider, nu am nevoie de oameni care să mă măgulească şi să aprobe inclusiv posibilele decizii greşite, ci prefer oameni care să mă contrazică atunci când este cazul. Pot face echipă cu oricine, fără a ţine cont de simpatii sau antipatii, conştient fiind de faptul că fiecare are calităţi, fiecare are ceva ce poate fi pus în valoare, ceva prin care să fie cea mai potrivită persoană într-un mecanism. Vreau să lupt cu idei, nu cu persoane. Mai mult decât binele personal, urmăresc binele tuturor celor din universitate, drept pentru care le doresc mult discernământ în alegerea persoanei potrivite pentru această funcţie. Comentarii articol (5 )
#1
 Maria23.02.2012, 08:32:16
Sa nu fie PSD-ist ca neam saturat de minciunile si nerealizarile lor,tot mai putini studenti sau inscris la Univeritatea Petrosani de la an la an.
#2
alina23.02.2012, 09:23:15
@Maria.Dupa ortografie si punctuatie nu ai nimic de-a face cu mediul academic.Ai uitat in comentariu sa spui ca au alocat bani sportului si nu merge nimeni la stadion,asa-i?Minerii vj,de cratime ai auzit?Exemplu pentru tine:nu se scrie bagamias,ci baga-mi-as,nu se scrie neam saturat,ci se scrie ne-am saturat de PDL.
#3
Gabriel23.02.2012, 10:11:33
@Maria: pronumele si verbul se scriu "ne-am saturat", altfel se intelege ca este vorba despre un neam de semianalfabeti. Ai dat BAC-ul in 2011?
#4
Gabi23.02.2012, 14:37:26
Multi vor SCHIMBAREA.... ok, dar bine ar fi sa fie spre binele si prestigiul acestei scoli. Tinerii sa nu uite ca ei nu ar fi azi ceea ce sunt, fara dascalii care au slujit cu cinste aceasta scoala. Toata stima si consideratia mea pentru Prof. POP EMIL, pentru OMUL POP EMIL, in fata caruia ma inclin cu adanc respect si consideratie. Sper ca cel ce/i va urma la conducere sa se ridice cel putin la acelasi nivel. Doamne ajuta !
#5
VIITORUL23.02.2012, 18:09:37
MODELUL REGRETATULUI RECTOR POPA ARON CARE A FOST ŞI VA RĂMÂNE UN EXEMPLU PENTRU GENERAŢIILE VIITOARE, SĂ FIE URMAT.
Adauga comentariu
Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.
Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre. Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Pe aceeasi tema
 Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online! 
Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare... 
Cataloage promoţionale 2024 
Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii 
Rame click - comandă online! 
Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul! 
Steaguri publicitare - click pentru a comanda! 
Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online! 
Cataloage promoţionale 2024
Alege să o susții! 
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!
Promovare
 Publicitate
 Newsletter
|
Copyright © 2008-2024 ZVJ. Toate drepturile rezervate.
