La 15 august, atunci când Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Adormirea Maicii Domnului, creştinii merg în pelerinaje la lăcaşurile de cult şi se închină la icoanele făcătoare de minuni ale Sf. Maria. Tradiţia bisericească spune că Iisus Hristos l-a trimis pe Arhanghelul Gavriil s-o anunţe pe Maica Domnului că va muri şi se va înălţa la cer.
De fapt, Arhanghelul Gavriil a încheiat astfel ceea ce începuse cu ani în urmă, atunci când o anunţase pe Maica Domnului că va avea un fiu. Învăţaţii bise­ricii mai spun că, în cele trei zile care au urmat aflării veştii, Maica Domnului s-a rugat aprins şi şi-a luat rămas bun de la toate făpturile, iar măslinii şi sălciile se înclinau în faţa ei în semn de mare cinstire. În unele zone din Moldova, ziua de 15 august este percepută ca fiind una a morţilor, în care trebuie pomeniţi doar cei care au trecut în nefiinţă. De-abia la 8 septembrie, atunci când se sărbătoreşte Naşterea Maicii Domnului, vor putea fi cinstiţi cei care au numele Maria sau Marian. Åži, pentru că Fecioara Maria este conside­rată a fi ocrotitoarea călătorilor pe mare, a marinarilor, la data de 15 august se sărbătoreşte Ziua Marinei în localităţile aflate lângă ape marine şi fluviale. În tradiţia popu­lară, însă, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului reprezintă un hotar între vară şi toamnă. Femeile adună ultimele plante de leac, ce urmează a fi păstrate departe de ochii neştiutorilor. Alte flori sunt culese şi puse în fiecare casă la icoana Maicii Domnului, pentru a căpăta puteri magice. Aceste obiceiuri le întâlnim şi la gospodarii noştri momârlani din estul şi vestul Văii Jiului. În unele zone agricole, de la 15 august până la 8 septembrie, deci între cele două Marii, trebuie să se semene grâul, pentru a fi cu spor. Pe 8 septembrie, de Naşterea Maicii Domnului este hramul Sântă Maria Mică (după cum îi zice în popor). Cu acest prilej, mulţi creştini ortodocşi pornesc în pelerinaje spre sfintele locaşuri monahale de cult aşezate în zone minunate din ţară. Mănăstirea Dintr-un Lemn aşezată printre colinele vâl­cene te cheamă să-i treci pragul şi să te închini dinaintea icoanei făcătoare de minu­ni a Maicii Domnului. Despre acest sfânt loc Grigore Alexan­drescu scria, vreme de-un veac şi jumătate în urmă: “Cu vreo treizeci de ani înainte de a se zidi bise­rica, un cioban îşi avea stâna în locul acela pe coasta dealului. Într-o noapte i se înfăţişă în vis Maica Mântuitorului, poruncindu-i să taie stejarul cel mare ce era lângă stână. Ciobanul nu socoti de cuviinţă a se osteni să execute porunca; dar visul se repetă în mai multe rânduri, ameninţându-l cu pedepse care îl făcură să se arate ascultător; abia lovi de câteva ori cu securea şi copacul, ce era sec, căzu. În mijlocul lui se găsi o icoană pe care ciobanul o aduse la biserica satului, dar noaptea, aceeaşi viziune i se arătă, poruncindu-i să facă biserică în locul unde a fost copacul; ducându-se la acel loc, găsi iarăşi icoana ce dispăruse din biseri­că. Atunci, ajutat de tovarăşii săi, ciobanul făcu o bisericuţă de lemn, ce se vede încă pe deal din susul mănăstirii; pe rădăcina stejarului este zidit altarul şi multe minuni s-au făcut atunci de către icoana aceea”. Despre icoana miraculoasă, “îmbrăcată” astăzi în argint, se crede că este una dintre cele mai vechi aflate în lume. Andrei Grabar, de la Universitatea din Strasbourg, este de părere că e o copie de secol IV după una dintre icoanele pictate de însuşi Apostolul Luca. După tradiţie, în lume sunt astăzi doar patru icoane asemenea, cea de la Dintr-un Lemn fiind realizată la mănăstirea grecească Theothokos. 

Cum a ajuns ea în România rămâne şi astăzi un mister. Iar dincolo de vălul legendei cea mai veche mărturie despre ea (şi despre mănăstire) aparţine diaconului Paul de Alep care, în scrierile sale din timpul călătoriei prin Å¢ările Române ca însoţitor al Patriarhului Macarie al Antiohiei, scrie despre aceasta, consemnând însă o altă versiune: icoana ar fi găsit-o în trunchiul unui stejar nu un cioban, ci un călugăr.

Document: presa vremii.

 

 

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.