„Vâlva care s-a stârnit în urmă cu doi ani şi ceva, atunci când s-a pornit campania de alegere şi votare a celor şapte minuni ale lumii moderne, are ca suport lecţia aspră a Antichităţii: monumentele celebre ale zilei de azi ar putea deveni, mâine, relicvele fragmentare ale lumii în care ne-am născut şi am trăit. Dacă nu vom proteja ceea ce (încă!) avem, mâine totul va deveni pulbere şi cenuşă!”. Chiar dacă UNESCO, depozitarul şi protectorul patrimoniului mondial, nu a validat oficial “votul” care “s-a numărat” în luna iulie, anul acesta, la Lisabona - şi care a desemnat drept câştigătoare Colosseumul din Roma (Italia), Marele Zid Chinezesc (China), Oraşul Petra (Iordania), Statuia Mântuitorului din Rio de Janeiro (Brazilia), Machu Picchu (Peru), ansamblul arhitectural mayaş de la Chichen Itza (Mexic), Mausoleul Taj Mahal (India) - strigătul de alarmă rămâne valabil. Mai mult chiar, parcă pentru a “confirma” câtă nevoie are pa­trimoniul universal de protecţia oamenilor, natura ne-a dat propriile-i semnale: vara, din pricina căldurilor cu mult peste medie, s-au stârnit incendii de­vastatoare în multe locuri ale lumii. Una dintre aceste zone “fierbinţi” o reprezintă un teritoriu întins din Peru, nu departe de vechea cetate a incaşilor (supranumiţi şi Fiii Soarelui), Machu Picchu. Ca un paradox, Soarele, “tatăl” poporului inca, s-a pornit să ardă atât de tare încât omenirea risca să piardă unul dintre acele monumente care vorbesc despre excepţionala civilizaţie (azi dispărută) amerindiană.

Colosseumul din Roma, inima spectacolelor
Colosseumul din Roma a devenit cu timpul simbolul Imperiului Roman, fiind una dintre cele mai mari construcţii din perioada Antichităţii. Începută de Împăratul Vespasian în anul 70 d.Hr. edificarea ei a fost încheiată zece ani mai târziu de către Titus. Peste 50.000 de spectatori asistau la luptele gladiatorilor - “munera” - sau la întrecerile, numite “venatio”, în care se vânau animale sălbatice aduse tocmai din Africa (rinoceri, hipopotami, elefanţi, girafe, lei, pantere sau leoparzi). Unele dintre aceste spectacole erau organizate de către Traian în anul 107, cu prilejul cuceririi Daciei. Atunci s-au întrecut, pe parcursul a 123 de zile, 10.000 de gladiatori şi au fost vânate peste 11.000 de animale. După secolul al VI-lea, Colosseumul s-a adaptat şi el schimbărilor odată cu înălţarea unei biserici şi a unui cimitir în spaţiul ocupat înainte de arenă. Arcadele au fost folosite pentru a adăposti magazii şi ateliere, iar în anul 1200 amfiteatrul a fost fortificat şi transformat de către familia Frangipani în castel. Papa Sixtus al V-lea intenţiona să-l transforme în fabrică de lână, iar Cardinalul Altieri ar fi dorit ca arena să găzduiască lupte cu tauri, proiecte care au fost însă abandonate cu uşurinţă. De-a lungul timpului incendiile, cutremurele, dar şi oamenii care au folosit fragmente din ziduri pentru a-şi înălţa casele au lăsat urme adânci pe “trupul”, astăzi mai firav, al amfiteatrului.

Marele Zid Chinezesc, dragonul de piatră
„Simbol al naţiunii chineze, marele zid, lung de 10.000 de kilometri, este şi unul dintre monumentele lumii protejate de UNESCO”. Construcţie gigantică a lumii antice, Marele Zid Chinezesc măsoară 10.000 de kilometri lungime, fiind considerat cel mai lung ansamblul arhitectonic de pe Terra. Are un aspect paralelipipedic, cu o înălţime de 8 metri şi o lăţime de 6,5 metri, fiind folosit ca şosea strategică, dar şi ca drum comercial. Este construcţia militară cu caracter defensiv de cea mai mare amploare din China Antică. S-au vehiculat însă numeroase legende despre uriaşul dragon. Nu se ştie cu exactitate care din formaţiunile statale a hotărât înconjurarea teritoriului cu valuri de pământ şi piatră. (Va urma).

Documente: magazin istoric, presa vremii, reviste.

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.