Speo „Piatra-Roşie” - priorităţi naţionale. Am enumerat în episodul trecut şapte priorităţi, urmând a continua cu acestea. 
8. Clubul de speologie Z Oradea, mai 1980. Expoziţia de fotografii a lui  Liviu Vălenaş în sala „Romulus Vuia” - Muzeul Å¢ării Crişurilor. Particip cu expoziţie foto speologică şi proiecţie dia-son-color.

9. În perioada 1-3 iunie 1973 particip la a X-a Sesiune Åžtiinţifică jubiliară a Institutului pedagogic Oradea, secţiunea geografie-castologie, acţiune cu diverse comunicări tematice, secţiunea beneficiind şi de o aplicaţie practică în teren.

10. Realizarea unor lucrări de decolmatare de mari proporţii, puţ artificial adânc de 24 de metri armat în lemn, reuşindu-se pătrunderea în cavitatea naturală Ponor-Răchiţeaua cu o diferenţă de nivel de peste 200 metri.

11. Realizarea plicurilor omagiale, plachetelor metalizate la aniversarea a 60 de ani (1920-1980) de la înfiinţarea de către Emil Racoviţă a primului Institut de Speologie din lume.

12. Aniversarea a 10 ani (1978), 15 ani (1983) şi a 20 de ani (1988) de activitate perpetuă, simpozioane aniversare cu participare naţională.

13. La 1 martie 2008 s-a pornit serialul „Istoria speologiei în Valea Jiului”, când care s-au împlinit 40 de ani de activitate speologică la speo „Piatra Roşie”.

14. Participarea, prin reprezentanţi, la cele XXI de ediţii (1973-1989) a Reuniunii naţionale a speologilor sportivi „Speosport” din România.

15. În luna aprilie 1980, colectivul speologilor de la „Nyphargus” Râmnicu Vâlcea organizează în ediţie inaugurală un gen de festivitate speologică unde de la început a cuprins trei tematici: ştiinţă, artă şi pasiune, acţiuni pe care o onorăm şi noi cei de la „Piatra Roşie” (grafica pe care prezentam a fost imprimată pe plicuri poştale începând de la ediţia a II-a din 1981.

16. Realizarea în 1985, pentru CCSS din cadrul FRTA, a felicitărilor de sfârşit de an (probono), gest motivat de buna colaborare cu membrii Comisiei centrale de speologie sportivă. Ideea grafică - Romulus Venţel, realizarea grafică - I. Mihuţ, tipărirea - Tipografia „Steagul Roşu” Petroşani.  Voi dezvolta câteva aspecte prezentate în episodul trecut la punctul 2 de priorităţi. Echipajul format pentru tura fotografică la Ponorici - Cioclovina cu apă şi Cioclovina uscată (11-13 septembrie 1972) a fost formată din Nicolae (Nicu) Matieş, Ladislau (Lacy) Somoghyi, Gabriela Pop, Voichiţa Bendea, Romulus venţel, Irina şi Gheorghe Marko, Åžtefan Mojdoczi, Dorian Popa. Tabăra de corturi am stabilit-o pe malul drept al resurgenţei de la Cioclovina cu apă, şi a doua zi în jurul orei 11:30 se pleacă într-o vizită pe cursul râului Luncanilor (Valea Morii) prin portalul impresionant al peşterii Cioclovina cu apă (2036/7) ce are o dezvoltare de peste 6500 metri şi o denivelare de 154 metri. După ce părăsim activul, ce se sifonează sub un baldachin, pătrundem în sala mare unde, bogat concreţionată, o scenă îşi aştepta admiratorii cu aparatele foto. Ne delectăm ochii, ne pregătim scenografia, studioul foto, reglarea surselor de iluminat. Pentru această expediţie fotografică s-au făcut unele investiţii tehnice pentru asigurarea unui iluminat eficient şi pentru realizarea unor imagini competitive. În toiul activităţii fotografice, cineva sesizează că Lacy lipseşte de lângă noi. Acesta mi-a spus că merge puţin pe activ în amonte şi deci i-am motivat absenţa din echipa de fotografi. Timpul se scurgea şi acest solitar nu mai apărea, fapt ce m-a determinat a pleca împreună cu Matieş pe urmele solitarului Lacy, iar ceilalţi să se întoarcă la tabără. Am plecat deci în pas alert, lansând semnale acustice fără niciun rezultat. Deşi apa ne ajungea şi până la brâu pe alocuri, ne  opream 5-10 secunde pentru a fura câte o imagine foto. Mergeam de 5-6 ore, dar nu aveam niciun contact cu Lacy. Începusem să mă gândesc la ce putea fi mai rău. Cei de afară probabil dormeau, era trecut de ora 3 a dimineţii de 13 septembrie. La pregătirea unei „bombe de magneziu” în vederea realizării unei fotografii, coechipierul Nicu se arde la mâna dreaptă. Surmenajul şi hipotermia începuseră să-şi pună amprenta pe noi. Dar... deodată la apelurile noastre sonore am primit un... ecou. Era semnalul lui Lacy. Dar aventurile nu s-au terminat odată ce l-am contactat auditiv şi ulterior vizual. „îne aproape”... i-am spus lui Nicu şi vă spun şi vouă, celor ce lecturaţi aceste rânduri.

 

Oameni pe care i-am cunoscut 
Egri Laszlo

În episodul trecut vorbeam despre un coleg speolog clujean de la „bogomerişti” (CSA), respectiv despre Egri Laszlo şi cartea sa, care, conform titlului „Cartea speologilor”, tratează speologia, iar la pagina 156 abordează relaţiile privind colectivul de la „Piatra Roşie” Petrila.

La acea dată, 1979, dintre cele 20 de grupări speologice din ţară, figurează şi colectivul nostru, legitimat la AC Jiul Petrila. Conform desfăşurătorului de prezentare a istoricului privind pagina de speologie a cercurilor, noi suntem nominalizaţi la poziţia 15. Numărul total al grupărilor speologice cunoscute la acea vreme şi înseriate ajunge la 20. Anul înfiinţării (1968) aparţine cercurilor „Stendhal” Alba Iulia, „Liliacul” Arad, „Emil Racoviţă” Petroşani, „Piatra Roşie” Petrila, urmând „Czaran Gyula” din Tinca în 1969, „Avenul” Braşov, „Exploratorii” Reşiţa, Cercul de Speologie Cluj Napoca, „Emil Racoviţă” Cluj Napoca, „Focul viu” Bucureşti, „Emil Racoviţă” Bucureşti, iar restul colectivelor s-au materializat după 1970.

 

Munţii Åžureanu - Sebeş 
Zona Cioclovina
Resurse naturale

Zăcământul de guanofostat cantonat în peşterile Cioclovina I şi II a fost analizat în laborator şi a fost testat pe culturi. Pentru recoltarea probelor de analiză şi pentru cantitatea folosită direct pe culturi au fost solicitaţi speologi de la „Piatra Roşie” Valea Jiului, „Proteus” Hunedoara cât şi membrii formaţiei Salvamont Petroşani. În prezent un colectiv de la „Piatra Roşie” (Geza Dely, Francisc Szabo, Romulus Venţel, Ernest Rakovsky) au întocmit un proiect de explorare şi transport cât şi variantele de mecanizare a acestor lucrări de valorificare industrial-economică a guanofostafului.

Amploarea lucrărilor de pregătire (drum de acces - 2000 m, reţea electrică 380 V - 800 m, platforme de încărcare, instalaţie de transport de la zăcământ la siloz, galerie de acces) cât şi demararea lor la această oră creează premizele ca în această toamnă fluxul de extracţie să fie pornit.

În paralel, peştera, respectiv depozitul de guanofosfat, va fi în atenţia cercetărilor de specialitate pentru cercetare ştiinţifică.

Pentru cultura de 2 ha de orz şi grâu făcută în această toamnă, în perioada 10-17 octombrie, 9 membri (Francisc Szabo, Ioan Ilinescu, Geza Dely, Romulus Venţel, Adrian Buţurcă, Zoltan Kristof, Zoltan Molnar, Ernest Rakovski, Ioan Nedelea) de la Clubul „Piatra Roşie” Valea Jiului, au scos şi transportat până la calea de acces cu cai o cantitate de 1400 kg de guano.

Activitatea de extracţie a fost făcută cu asistenţa unui muzeograf de la Muzeul Åžtiinţele Naturii a judeţului Hunedoara.

Septembrie 1988 - martie 1989.

 

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.