Pentru a justifica afirmaÅ£ia din titlu, trebuie să facem câteva precizări încă de la început. Prin specificul ocupaÅ£iei lor, bună parte din angajaÅ£ii MAI îÅŸi dau acordul explicit pentru a le fi supravegheate comunicaÅ£iile (inclusiv convorbirile telefonice).

Drept urmare, este foarte posibil ca Sucilă să fi fost supravegheat operativ atât de Serviciul Român de InformaÅ£ii (în baza autorizaÅ£iei/mandatului de la instanţă), cât ÅŸi de structura regională a DirecÅ£iei Generale de InformaÅ£ii ÅŸi ProtecÅ£ie Internă.

Plecăm în argumentaÅ£ia noastră de la faptul că, aÅŸa cum s-a anunÅ£at, procurorii s-au autosesizat în legătură cu Sucilă Dan Adrian din cuprinsul convorbirilor interceptate în interesul altei cauzei, cea referitoare la incendierea unui autoturism în leasing, utilizat de familia primarului Ile.

Cu alte cuvinte, procurorii au pornit în teren pentru mai multe percheziÅ£ii ÅŸi audieri plecând de la conÅ£inutul unor interceptări, puse la dispoziÅ£ie de SRI ÅŸi/sau DGIPI (din punct de vedere legal, puteau folosi ca fundament pentru aprofundarea cercetărilor doar acele interceptări realizate în interiorul termenului mandatului emis de instanţă).

Aici, după părerea noastră, procurorii au fost atraÅŸi într-o capcană care aduce nemeritate prejudicii de imagine muncii acestora. Li s-au servit doar câteva interceptări. Dar au primit, din partea DGIPI, asigurări că treaba e groasă, iar alte interceptări care urmau a fi transcrise vor confirma, cu vârf ÅŸi îndesat, vinovăţia poliÅ£istului Sucilă. De aici ÅŸi siguranÅ£a cu care, în noaptea reÅ£inerii lui Sucilă, procurorul Adina Velescu declara cu fermitate că există înregistrări video, probe certe, ale actelor sexuale între inculpat ÅŸi minor. ExistenÅ£a unor filme nu a fost însă confirmată de percheziÅ£iile informatice amănunÅ£ite. De unde putea avea doamna procuror siguranÅ£a existenÅ£ei unor înregistrări video, dacă nu chiar de la cei care făcuseră interceptările la a căror transcriere se lucra? Pe parcursul cercetărilor, se ÅŸtie, interceptările au fost puse treptat la dosar, pe măsura transcrierii lor.

Tot pe parcursul cercetărilor însă, încă din primele zile, procurorul de caz s-a convins că promisiunile DGIPI, cum că vinovăţia va fi probată de înregistrări video, n-au fost decât o predictibilă componentă a dorinÅ£ei unor cadre active din cadrul IPJ Hunedoara de a-l termina pe Sucilă.

Interceptările ar fi trebuit, ÅŸtie foarte bine doamna procuror, doar să întărească probele certe (fotografii/fiÅŸiere video).

Tocmai de aceea, deÅŸi au exploatat cu bună credinţă informaÅ£iile DGIPI, procurorii s-au trezit arătaÅ£i, pe nedrept, cu degetul de presă ÅŸi opinia publică. Când, de fapt, degetul ar trebui să fie îndreptat spre băieÅ£ii cu interceptările, care au impresia că orice vorbă este, musai, soră cu fapta penală.

Să  analizăm cum s-a lucrat în alte cazuri, intens mediatizate. Procurorii DNA au plecat de la interceptări, dar probele în dosarul judecătorului Popescu au fost ulterior înmulÅ£ite prin înscrisuri ÅŸi înregistrări ambientale, audio-video. OfiÅ£erii DIICOT au plecat de la interceptări în dosarele traficanÅ£ilor ÅŸi consumatorilor de droguri, dar acestea au fost întărite prin infiltrarea/racolarea de martori sub acoperire în/din grupările infracÅ£ionale. 

Uneori, s-a apelat ÅŸi la flagrant.

Dacă judecăm după complexitatea cazurilor de care s-a ocupat, e limpede că doamna procuror Velescu a acÅ£ionat cu bună credinţă ÅŸi n-a crezut nicio clipă că interceptările despre care i s-a spus că sunt “beton”, dar că încă se lucrează la transcrierea lor, nu vor confirma cu vârf ÅŸi îndesat existenÅ£a unor dovezi foto/video ale infracÅ£iunii de act sexual cu un minor. N-a crezut nicio clipă că, la percheziÅ£iile informatice, nu vor ieÅŸi la iveală ÅŸi dovezile.

Avem serioase motive să credem că interceptările ajunse în presă ar proveni, de fapt, tot din laboratoarele  DGIPI, fiind lăsată o nejustificată bănuială asupra Parchetului. Avem ÅŸi câteva argumente. La dosarul cauzei, multe din convorbiri sunt prezentate în forma lor trunchiată, relevantă pentru obiectul dosarului. Cum pe la câÅ£iva presari circulă interceptările complete ale comunicaÅ£iilor între Sucilă & Co., de la primul “ceau, iubi” până la ultimul “noapte bună, puiÅŸor”,  este lesne de dedus că forma completă a interceptărilor (adică ÅŸi alea în care Sucilă povestea cum ÅŸi-a luat chiloÅ£i roz, să zicem) nu putea proveni decât de la cei ce o deÅ£in. Cum mătuÅŸile noastre de la Å£ară n-au sisteme portabile digitale wireless de supraveghere audio, sisteme compacte digitale pentru înregistrare audio/video, module compacte digitale pentru înregistrare audio, înregistratoare audio - video disimulate, sisteme de înregistrare ÅŸi transmisie audio la distanţă ÅŸi înregistratoare audio-video cu kit de transmisie ÅŸi recepÅ£ie la distanţă, e clar că sursa sifonării formei complete a interceptărilor către presă trebuie căutată la DGIPI. Sunt ÅŸi alte elemente din cuprinsul unor convorbiri telefonice, ce nu fac obiectului dosarului Sucilă, care au fost prezentate în pagina 4, jos, a ediÅ£iei de vineri - vinerea trecută, a unei publicaÅ£ii locale cu apariÅ£ie săptămânală. Păi, dacă respectivele convorbiri nu fac obiectul dosarului Sucilă, ÅŸi nici nu au fost plasate la respectivul dosar, oare nu tot de la DGIPI puteau ele să transpire spre presă? Că doar nu de la buna, de pe lumea cealaltă...

Legea spune că aceia ce divulgă secrete de serviciu, prin deconspirări voluntare ori acte de neglijenţă, secrete de serviciu cum ar fi conÅ£inutul unor convorbiri interceptate, încalcă legislaÅ£ia în baza căreia au primit certificate ORNISS ÅŸi îÅŸi pierd, irevocabil, calitatea.

Sunt surse care au încercat să ne convingă că sifonarea spre presă a convorbirilor interceptate în dosarul Sucilă s-ar fi făcut în urma vizitei a doi jurnaliÅŸti la Judecătoria PetroÅŸani. Greu, foarte greu de crezut. Fiecare ieÅŸire a unui dosar de la Arhivă este înregistrată. La fel, ÅŸi Arhiva instanÅ£ei este supravegheată, inclusiv video. Drept urmare, pentru că angajaÅ£ii de acolo îÅŸi riscă locurile de muncă, este imposibil ca dosarul să fi fost copiat de la această instituÅ£ie. S-ar afla imediat cine a preluat dosarul spre copiere, iar ministrul JustiÅ£iei ÅŸi Procurorul General al României, sesizaÅ£i în legătură cu aceste aspecte, vor tăia în carne vie.

Pe de altă parte, dacă tot l-au supravegheat atâta timp, ÅŸi e lesne de dedus că apucăturile lui Sucilă nu erau conforme statutului de poliÅ£ist, ne întrebăm cum au exploatat lucrătorii Serviciului de InformaÅ£ii ÅŸi ProtecÅ£ie Internă din cadrul DGIPI informaÅ£iile obÅ£inute? 

Personal, sunt sătul să tot aud placa aia că SIPI ÅŸi-a făcut treaba. Dar, fatalitate, munca de prevenÅ£ie nu a fost pusă în practică, iar subiectul a ajuns după gratii, dosarul fiind marcat de un scandal de toată frumuseÅ£ea.

Cert este că, mai devreme sau mai târziu, misterul aÅŸezat asupra modalităţii sifonării interceptărilor în presă va fi lămurit. Åži tare mă tem că vinovaÅ£ii vor primi, la rândul lor, pedepse mai aspre decât Sucilă.