Produsele tradiţionale le ştim şi le mâncăm din moşi-strămoşi

Conform doctorului Gheorghe Cristea, medic veterinar coordonator din cadrul Circumscripţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Petroşani şi Vulcan, un produs tradiţional „trebuie să fie obţinut din materii prime tradiţionale, să prezinte o compoziţie tradiţională sau un mod de producţie de prelucrare, care reflectă un procedeu tehnologic de producţie şi de prelucrare tradiţional şi care se distinge în mod clar de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii”.

Condiţiile necesare pentru atestare sunt multe şi mărunte. Ele ţin de materia primă, care neapărat trebuie să fie oacheş din zona respectivă, compoziţia trebuie să fie una tot tradiţională, iar modul de producţie să fie prin prelucrare tradiţională. „Produsul trebuie să fie tradiţional în sine, cum se spune să exprime tradiţionalitatea, să fie conform unui caiet de sarcini care trebuie respectat”, ne mai spune Gheorghe Cristea.

Scopul atestării este unul foarte clar: oare ce producător nu vrea să comercializeze un produs tradiţional, care să-i aducă faimă, bani şi mulţumire sufletească pentru că acel produs, sănătos, gustos şi original este căutat pe piaţă de clienţi, care sunt mulţumiţi de calitatea şi beneficiile lui?

 

Valea Jiului este peste Deva-Hunedoara-Orăştie: are până acum 14 produse atestate ca fiind tradiţionale… mai urmează curând alte trei!

Cum spuneam, etapele privind atestarea produselor tradiţionale nu sunt uşoare. Totul începe cu pregătirea documentaţiei, apoi cu depunerea şi verificarea ei, atât de doctorul Gheorghe Cristea, în prima fază, cât şi de laboratoarele din Deva şi apoi la Bucureşti, la minister, de unde vine şi atestarea de „produs tradiţional”.

Pentru cei care vor să se apuce să obţină atestarea unui produs, de aici din Valea Jiului, reamintim care sunt paşii de făcut în vederea întocmirii documentaţiei, tot dr. Cristea spunându-ne asta: „În primul rând trebuie cerere de înregistrare, cu numele, prenumele producătorului sau asociaţiei, adresa, denumirea produsului pentru care se solicită atestarea şi caietul de sarcini. Caietul de sarcini cuprinde numele produsului, descrierea metodei de producţie, precizarea ariei geografice exacte, elementele care fac să prezinte evaluarea caracterului tradiţional, descrierea în amănunt a caracteristicilor produsului şi posibilitatea de verificare pe teren, unde să ne convingem că produsul se poate fabrica în mod tradiţional”.

Până în momentul de faţă, Valea Jiului are cele mai multe produse omologate din tot judeţul, 14, ceea ce nu e rău deloc: Brânză Burebista, Sloi de oaie, Pâine ţărănească, Pâine Pita Bunicii, Cozonac Valea Jiului, Plăcintă cu cartofi (Dealul Babii), Salam Valea Jiului, Cârnaţi minereşti, Cârnaţi Parâng, Cârnaţi Tradiţionali Proaspeţi Edy Ursu, Cârnăciori Afumaţi Edy Ursu, Cârnaţi Ţărăneşti Edy Ursu, Pastă de Cătină Valea Jiului şi Pastă de Măceşe Valea Jiului. 

În curs de omologare, tot ca şi produse tradiţionale, mai sunt alte trei: Plăcinta Jieţeană, Cozonacul Parâng şi Cozonacul Jiul de Est”.

 

Cele mai noi produse tradiţionale în Valea Jiului: Pasta de Cătină Valea Jiului şi Pasta de Măceşe Valea Jiului

Pasta de Cătină Valea Jiului şi Pasta de Măceşe Valea Jiului sunt ultimele două produse intrate în familia produselor tradiţionale din Valea Jiului. Produsele au fost lansate oficial la Târgul de Produse Tradiţionale din Vulcan, săptămâna trecută, de către persoana fizică autorizată Adrian Stamate Gărgan din Petrila. Chiar dacă pasta sau dulceaţa de măceşe şi de cătină este specialitatea casei la Petrila, în Valea Jiului şi în multe zone din ţară, ştiindu-se foarte bine efectele benefice ale acestor plante, dar şi gustul extraordinar al dulceţurilor sau pastelor făcute din fructul acestor plante, petrileanul Gărgan a fost chibzuit şi înţelept când a făcut o cerere, pe 15 ianuarie anul curent, către instituţia condusă de dr. Cristea, pentru înscrierea în Registrul de atestare a Produselor Tradiţionale, atât la pasta de măceşe cât şi la cea de cătină. 

Ajutat şi de dr. Gheorghe Cristea, împreună cu personalul pe care acesta îl coordonează, Adrian Stamate Gărgan a reuşit să-şi întocmească bine şi caietul de sarcini. Unde sunt trecute următoarele rubrici – şi spunem asta, mai mult pentru cei interesaţi în viitor să obţină atestatul: numele produsului alimentar, descrierea naturii şi caracteristicile materiei prime (aici petrileanul a descris plantele – măceş, respectiv cătină, a spus care sunt substanţele active şi rolul lor pentru sănătatea organismului uman, la ce sunt folosite ca şi medicamentaţie naturală etc.), descrierea metodei de preparare a produsului cu referire la tradiţionalitatea acestuia (etapele de preparare, modul de ambalare, etichetare şi depozitare a celor două produse, termenul de valabilitate şi cum vor prepara consumatorii pastele), descrierea caracteristicilor tradiţionale (un scurt istoric al recoltării fructelor celor două plante şi al consumului de măceşe sau de cătină în Valea Jiului). 

La rubrica „descrierea caracteristicilor produsului” au intervenit, cum era firesc, cei din cadrul siguranţei alimentelor de la Petroşani şi Vulcan, care, împreună cu dr. Cristea au trecut următoarele: proprietăţi organoleptice (aspect, culoare, miros şi gust, consistenţă), proprietăţi fizico-chimice (cât la sută apă, cât la sută cenuşă insolubilă în HCL, Ph-ul, aciditate), proprietăţi microbiologice (dacă există în limite normale sau deloc enterobacteriene, bacillus cereus, drojdii şi mucegaiuri.

După toate acestea, în caietul de sarcini s-au pus şi copiile după „buletinele de analiză” precum şi cerinţele şi procedurile de verificare şi control ale tradiţionalităţii, toate îndeplinite de producător. 

Nu în ultimul rând petrileanul a trecut şi estimarea producţiei zilnice şi a depus şi două fotografii relevante cu cele două produse (pregătite de vânzare, deci aflate în ambalaj). 

Ultima rubrică a caietelor de sarcini a prevăzut diagrama de flux tehnologic, firesc, pentru fiecare produs în parte.

Acum că v-am prezentat cum stă treaba cu un astfel de caiet de sarcini, aţi văzut cu toţii că nu e uşor să te documentezi pentru un produs. 

„Totuşi, cei care doresc să obţină atestarea pentru un produs tradiţional, să nu se sperie. E ceva de muncă, dar împreună cu mine şi cu tot colectivul, o scoatem la capăt. De altfel sunt mândru că Valea Jiului are 14 produse atestate în domeniul tradiţional şi mai urmează alte trei cât de curând. Ceea ce denotă că avem o zonă minunată, plină de tradiţii, cu nişte oameni deosebiţi, harnici şi pricepuţi. Cine vorbeşte urât de Valea Jiului se înşeală şi e mare păcat că uneori se mai întâmplă asta”, ne mai spune cu regret dr. Cristea. În această lună, la Petroşani, veţi avea posibilitatea să găsiţi atât cele două produse, cât şi celelalte 12, pe standurile amenajate, probabil tot undeva pe strada 1 Decembrie 1918, sau în zona Pieţei Centrale. Cum aceste produse sunt în primul rând naturale, 100%, chiar dacă poate sunt puţin mai scumpe decât un produs obişnuit, nu ne rămâne decât să vă urăm să fiţi cu ochii pe ele, să le cumpăraţi şi… poftă bună! Chiar dacă e aer de sărăcie, nu uitaţi, înainte de toate e sănătatea.