23.11.2012,  00:09:15 | 1 comentariu | 1169 vizualizari
ŞERBAN IONESCU – de la expresivitatea ascensională la ascensiunea finală / (23 septembrie 1950, Corabia – 21 noiembrie 2012, Bucureşti)
de Dumitru VELEA

Şerban Ionescu pare desprins din galeria personajelor închipuite de El Greco, scriam cu ceva timp în urmă. Acum, Şerban Ionescu a plecat să se amestece cu personajele lui El Greco. Precum Laocoon s-a zbătut cu şarpele, actorul nostru s-a luptat cu veninul unei capricioase căpuşe. Izbânda este acum de partea Căţărătorului, întrupat de el, şi a îngerilor.

Când vine la Teatrul din Petroşani, de pe băncile Institutului şi de pe platourile de turnare a filmului Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii, după celebrul roman al lui Liviu Rebreanu, în regia lui Mircea Mureşan, tânărul actor pare mistuit de forţa celor două blesteme, precum zice în adiţie titlul filmului, al teluricului şi al pătimaşului eros, adică al scenei ludice şi al iubirii ce leagă viaţa cu reprezentarea închipuirii, fapta, cu visul, în sensul cel mai larg şi înalt al cuvântului. Subţire şi înalt să atingă nesfârşitul, cu o istovire lăuntrică dată pe faţă şi o stare sufletească de a se desprinde de cele din jur şi a ţâşni spre înalturi. Tatăl său a fost pilot de vânătoare şi fiul, cu picioarele bine înfipte în pământ şi privirea spre înaltul cerului, spre stele, pare cuprins de o continuă tendinţă ascensională, de un elan de zbor. 
Şerban Ionescu s-a născut la 23 septembrie 1950, în Corabia, judeţul Olt, şi – datorită felului de serviciu al tatălui, de a fi detaşat mereu în altă parte – copilăria şi-o împarte între Corabia, Braşov şi Caracal. (La Braşov, se întâlneşte cu Florin Fătulescu la Şcoala populară de artă – ca elevi de liceu – şi joacă în câteva spectacole ale acestuia, legându-se între ei o admirabilă prietenie.) Între anii 1974-1978, urmează cursurile de actorie la I. A. T. C. “I.L.Caragiale” Bucureşti, clasa Amza Pellea. Pentru examenul de absolvire interpretează rolul Miron David din Piticul din grădina de vară, de D.R. Popescu. 
Şerban Ionescu este repartizat la Teatrul din Petroşani, în iulie 1978, dar lucrează pe platourile de filmare, realizând magistralul rol Ion din filmul Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii, la începutul anului 1979, şi la teatru, 3 roluri, toate în regia artistică a lui Florin Fătulescu, Ioniţă din Petru Rareş (Locţiitorul), de Horia Lovinescu, premieră la 24 februarie 1979, Căţărătorul din Pluta Meduzei, de Marin Sorescu, premieră la 13 martie 1980, şi Boxerul din În căutarea sensului pierdut, de Ion Băieşu, premieră la 18 octombrie 1980. Este momentul fast al Teatrului din Petroşani. Cu primul, se sărbătoresc 30 de ani ai teatrului. Cu următoarele se participă la festivaluri, luându-se importante şi grele premii. Cu toate se fac ample turnee în ţară şi se joacă triumfător în Capitală. Critica este uluită, entuziastă, descătuşată. Autonomizarea estetică a teatrului contra ilustrativismului ideologic şi-a găsit aici locul de manifestare într-un program bine articulat. Despre primul său rol la Petroşani, Dumitru Dem Ionaşcu notează: „Creaţie artistică exactă, pe măsura rolului (Ioniţă) are Şerban Ionescu, alcătuind un personaj complet”. (Petru Rareş o montare de excepţie la Teatrul de stat „Valea Jiului”, în Ritmuri hunedorene, iulie, 1979). La al doilea, Căţărătorul, Ion Vulpe îi stabileşte coordonatele, filosofice şi interpretative: „Mitul sisific este şi rămâne contemporan umanităţii, „piatra” prăbuşeşte insul automatizat şi însingurat. Este meritul lui Şerban Ionescu (actor curtat insistent pe platourile de filmare, aflat doar la al doilea rol pe scena noastră) de a descoperi filonul filozofic al metamorfozei zborului fără ţel în necesitate. Căţărătorul întruchipat de el impresionează prin expresivitate, realizată cu mijloace economice, dar autentice de comunicare. Logica personajului este firească, deşi desfăşurarea sa este impresionantă, de la frica primitivă până la cutezanţa icarică” (Steagul Roşu, 15 martie 1980). Iar despre al treilea, Boxerul, criticul Valentin Silvestru scrie imediat după premieră, remarcând stilul şi jocul unitar, de echipă: „Stilul de joc e lapidar, esenţializat, replicile sunt rostite sec, mişcările bine reglate, uneori abrupte. Grupurile se întocmesc şi se încheagă în geometrii rafinate, păstrând în genere o tensiune interioară care sugerează elanul chiar şi în momentele statice şi mute. Foarte bine e valorat umorul şi, cu succes subliniată, ironia atât de corosivă a piesei. Surprizele scenice, nu puţine, sunt de facturi diverse, deşi nu totdeauna şi de bun gust. Dar impresia generală e de creaţie spontană autentică, în regim satiric bine întreţinut, în metaforă coerentă, expresivă şi implicită. (...) Şerban Ionescu, cu haz inteligent, prompt şi eficace, intervenind mereu, cu vervă, însă şi cu un sigur autocontrol...” (România literară, nr. 43, din 23 octombrie 1980).
Cu Pluta Meduzei, la Festivalul de teatru contemporan Braşov, 21–29 martie 1980, ediţia a III-a, spectacol devenit simbol în primenirea estetică a teatrului nostru, Florin Fătulescu obţine premiul pentru regie, iar Mirela Cioabă,  premiul pentru debut interpretare feminină. Dar critica – aproape de oriunde din ţară şi de orice fel, teatrală, literară şi filosofică, a ţinut să se exprime – a remarcat forţa de expresivitate estetică şi spiritul de „echipă”, spectacolul fiind unul prin excelenţă integrativ. Între critici au fost voci care l-au situat pe Şerban Ionescu în faţă: Ermil Rădulescu – „Din echipa de interpreţi se reţin într-o primă notare: Şerban Ionescu (Căţărătorul), Mirela Cioabă (Femeia), Mihai Clita (Fotograful)” (Pluta Meduzei – însemnări din sala de spectacol, în Drum nou, 25 martie 1980, Braşov); Victor Parhon – „Din tânăra echipă de absolvenţi ai I.A.T.C.-ului, juriul Festivalului de teatru contemporan de la Braşov a reţinut „sonurile” distincte ale lui Şerban Ionescu (Căţărătorul) şi ale Mirelei Cioabă (Femeia), un premiu pentru „debut colectiv” meritând însă şi câţiva dintre „inşii” spectacolului: Dinu Apetrei, Avram Birău, Virgil Flonda”. (Luceafărul, nr.20, din 16 mai 1980); ori Ştefan Oprea – „Reţinem mai ales numele lui Şerban Ionescu (Căţărătorul) şi al Mirelei Cioabă (Femeia)”. (Pluta Meduzei, în Cronica, nr. 19, din 9 mai 1980).
Cu În căutarea sensului pierdut, la Festivalul dramaturgiei româneşti actuale de la Timişoara, ediţia I, 1980, se obţin: Premiul pentru cel mai bun spectacol, Premiul pentru cea mai bună regie: Florin Fătulescu; Menţiune pentru scenografie: Elena Buzdugan; Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara pentru dramaturgie lui Ion Băieşu. Iar după, se organizează de către Teatrul din Petroşani  Seminarul de Dramaturgie şi Teatrologie – Marin Sorescu, 13–15 februarie 1981, la Deva, iar  Biroul Secţiei de critică teatrală ATM acordă pe anul 1980 două premii realizatorilor spectacolelor Pluta Meduzei, de Marin Sorescu, şi În căutarea sensului pierdut, de Ion Băieşu: Premiul de regie: Florin Fătulescu şi Premiul de scenografie: Elena Buzdugan.
Fără să fie un joc de cuvinte, Şerban Ionescu, atunci ca şi acum, dă chip unei ciudate ubicuităţi. Energia şi combustia lăuntrică îl fac să fie prezent peste tot. Este actorul ce pare că lucrează deodată în mai multe locuri. Şi într-adevăr, este pe platourile de filmare şi pe scena din Petroşani (1978-1981); pe scena Teatrului din Sibiu (1981-1992) şi a „Comediei” din Bucureşti (1982-1992, colaborator), a Teatrului „Odeon” (1992-2002) şi a Naţionalului din Capitală (din iunie 2002), pe platourile numeroaselor filme şi ale televiziunii, în ultimul timp, în istovitoare seriale, precum comedia Om sărac, om bogat (2006-2007). Şerban Ionescu este actorul multiplicat ca prezenţă, multiplicat ca înfăţişări, dar toate strânse, să spunem „alungite” sub cupola acelui efort de ascensiune spirituală propriu stilului din plastică al lui El Greco. Şi aceasta, în ciuda dimensiunii ironice. Prin aceasta se capătă chiar o dimensionare umană a ceea ce depăşeşte omul alunecat în viaţa cotidiană. Cine l-a privit în Căţărătorul, închis într-o rachetă care ia foc în încercarea de a se desprinde de pământ, cine l-a văzut căţărându-se pe mâna uriaşă din acest spectacol pentru a scăpa de „căderile în trape”, are imaginea unui disperat sacrificiu al omului, dar şi al actorului – datorită lucidităţii. Şerban Ionescu este o continuă flacără în scenă. Şi „lacrima” şi „râsul” consumă materia pe verticală, eliberează lumina din învelişul fizic al actorului. Fie prin extatica forţă a privirii, fie prin surâsul ironic generat de conştiinţa absolutului şi infinităţii lumii, Şerban Ionescu face vizibil zone ale invizibilului. Pe când partenerii joacă pe orizontalitate, el joacă pe verticalitate. Şi lumea scenei se dimensionează. Cine l-a văzut în Boxerul păstrează imaginea celui aflat într-un „box” continuu cu reaua infinitate a lumii de jos. O mână de cenuşă sub privirea Celuilalt. De aceea, prin interpretările de excepţie, Şerban Ionescu pare a declanşa ceva din „puterile” naturii, aşezându-se, în peisajul actorilor noştri, între Florin Piersic şi Amza Pellea – la distanţă egală între „lacrima” unuia şi „surâsul” celuilalt.

Comentarii articol (1 )

#1 Dinu23.11.2012,  17:27:18
Imi pare rau nespus de mult!


Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 3 ori 9  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!

_____
Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare...
_____
Cataloage promoţionale 2024
_____
Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii
_____
Rame click - comandă online!
_____
Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul!
_____
Steaguri publicitare - click pentru a comanda!
_____
Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online!




_____
Cataloage promoţionale 2024


Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!
Promovare
Publicitate
Newsletter