|
Nr. 4264, vineri 11 sep 2026, Anul XIX
 .
26.08.2008, 23:29:34 | 0 comentarii | 626 vizualizari
Peşteri vandalizate de „iubitorii muntelui”
Articole de acelasi autor
de Sorin SANDA
„Nu ne mai putem întoarce în peşteri cã suntem prea mulţi”
Cândva, pe Terra, peşterile erau cãmine pentru oameni şi refugii în vremuri de restrişte, locuri în care femeile, în mare parte, îşi creşteau copiii.
Acum, peşterile au ajuns atât de devastate cã nici mãcar nu mai este interes pentru conservarea lor. Astfel, multe dintre formaţiunile carstice generate de natura care a dus o muncã titanicã, de milioane de ani, au ajuns pe mâna vandalilor.
Şi-au bãtut joc de creaţia Mamei Naturã
Din cele peste 80 de peşteri din Valea Jiului, aproape jumãtate au fost devastate de unii care se cred mari iubitori ai muntelui. Aceştia au rupt formaţiunile carstice, au cãlcat în picioare coralitele, crusteritele, cãrora le-au luat milioane de ani sã ajungã la starea actualã.
Nu existã interes pentru conservarea peşterilor
Referitor la protejarea acestor peşteri, nu existã interes de a le conserva. „Motivul este simplu, ne spune un speolog celebru al României. Cei de la Ministerul Turismului au impresia cã protejarea (conservarea) peşterilor presupune o echipã de aşa-zişi specialişti care vine la faţa locului, constatã, dupã care pune o uşã la gura peşterii, cu un lacãt gros. Şi nu mai poţi intra nici mãcar tu, care ai descoperit peştera. Eu am pãţit aşa de vreo douã ori şi m-am lecuit. Nu le mai spun nimic despre descoperirile mele, pentru cã îşi bat joc”, a declarat speologul.
Exemple de intervenţie a omului în ceea ce a creat natura se pot vedea la Peştera Bolii. Unde, prin conservare s-a înţeles construcţii artificiale care nu-şi aveau locul, încercând sã copieze, fãrã succes, originalul.
Grecii ne-au luat-o înainte
În alte ţãri, spre exemplu în Grecia, unde, la sfârşitul lunii iunie, a fost o reuniune balcanicã de speologie - la care am participat - am putut admira intervenţia omului în naturã. Peşterile de la Allistratti şi Aegitis sunt cel mai bun exemplu. Au o parte rezervatã turiştilor, amenajatã cu cel mai bun gust, iar cealaltã parte poate fi vizitatã şi analizatã de cãtre specialişti în domeniu. La Allistratti, speologii greci au convins oficialitãţile sã construiascã un tunel pânã la intrarea în peşterã, de 100 de metri, cu uşi ermetice, pentru a menţine temperatura şi umiditatea din peşterã la parametrii ei.
Afaceri cu cranii de ursus spelleus
Dar sã ne întoarcem, cu regret, în Valea Jiului. Peştera nr. 4 din Scorota Seacã (masivul Retezatul Mic) este cunoscutã ca fiind cea mai bogatã în cranii de ursus spelleus, gãsite în puţul ei, adânc de peste 25 de metri. Aici îşi gãseau sfârşitul urşii de caverne.
Pânã în prezent, zeci de asemenea cranii şi schelete au fost scoase şi vândute pe piaţa neagrã cu câteva mii de euro. Şi nimeni nu le poate face nimic acestor vandali, întrucât autoritãţile locale sunt de-a dreptul ignorante şi depãşite la capitolul speologie şi importanţa ei.
Comentarii articol (0 )Nu exista niciun comentariu.
Adauga comentariu
Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.
Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre. Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
 
Alege să o susții! 
Promovare
 Publicitate
 Newsletter
|
Copyright © 2008-2026 ZVJ. Toate drepturile rezervate.
Ziarul Văii Jiului | De neoprit
