Vom prezenta pe parcursul mai multor numere câteva cãrţi în care se reflectã viaţa din Valea Jiului nefardatã, cãrţi care surprind cu adevãrat acea chintesenţã a stãrii de eclampsie, reprezentativã pentru sufletul Vãii din cele mai vechi timpuri şi pânã în zilele noastre şi vom începe cu douã dintre cele mai importante cãrţi document, în care esenţialã este elocvenţa trans­pu­nerii, scrise de autori recunoscuţi pentru competenţã şi profesionalism. Începem cu cãrţile ,,Povestiri petrilene” de Ion D. Sîrbu (Editura Scrisul Românesc, Craiova 1999) şi ,,Lupeni ’77. Sfânta Varvara versus tanti Varvara” de Mihai Barbu şi Marian Boboc (Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2005). Nu vom face aici o analizã şi prezentare amplã a fiecãrui volum în parte, ci le vom semnala, încercând o sintezã în câteva fraze considerate de noi reprezentative, urmând ca dumneavoastrã în calitate de cititori sã le studiaţi şi sã vã convingeţi de valoarea lor. 

Ion D. Sîrbu, cel mai cunoscut şi apreciat scriitor din Valea Jiului, în ,,Povestiri petrilene” surprinde, cu uimitoare veridicitate în cuvinte memorabile, traiul din trecut al minerilor şi al mo­mâr­lanilor de pe aceste me­­leaguri: ,,Pe vremea când în Valea Jiului nu era nici o minã şi nici o fabricã, ciobanii din partea locului trãiau ca vai de mama lor. Cu oile, cu pãdurea. Erau jumãtate sãlbatici...” (,,Omul şi muntele”, pag. 56); ,,Pe atunci nu se lucra cu motoare; vagonetele erau trase de cai. De nişte cai cuminţi şi blânzi, se mişcau printre şine şi macazuri ca un ceasornic. Vedeau pe întuneric, cu­noş­teau galeriile, cel care-i conducea nu era nevoit nici sã-i în­dem­ne, nici sã-i stru­neascã. Nu e de mi­rare, de altfel: caii aceş­tia erau coborâţi în minã de când erau mânji” (,,Povestea unui cal bã­trân”, pag. 99); ,,Într-o zi, s-a întâmplat ce se în­tâmplã atât de des în minã: o ne­no­rocire” (,,Pri­e­­­tenia şobo­la­­nului”, pag. 91).

Aşa cum se vede şi din aceste pasaje, valo­rosul scriitor petrilean transpune în volumul ,,Povestiri petrilene” atât traiul greu al locuitorilor din Valea Jiului, cât şi dramatismul vieţii de aici, accentuat de periculozitatea muncii în subteran, muncã pe care Ion D. Sîrbu a cunoscut-o foarte bine ca fiu de miner, el însuşi fiind nevoit sã munceascã pentru câteva luni ca vagonetar în mina Petrila dupã eliberarea din închisoare.  Iatã deci o carte scrisã de un mare scriitor şi om al Vãii, care nu poate fi ocolitã de cãtre oricine doreşte cu adevãrat sã cunoascã istoria şi conjunctura marilor evenimente petrecute în aceste locuri.

O altã scriere importantã pentru cunoaşterea istoriei Vãii Jiului este cartea document scrisã de profesorul doctorand Mihai Barbu şi scriitorul Marian Boboc, sugestiv intitulatã ,,Lupeni ’77. Sfânta Vavara versus tanti Varvara” cu referire la ocrotirea divinã adevãratã şi falsa ocrotire a minerilor (afişatã de propaganda comunistã).

Între coperţile acestei cãrţi cei doi scriitori din Valea Jiului au adunat materiale esenţiale despre greva minerilor din anul 1977, de la mina Lupeni, mãrturii ale unor mineri participanţi la grevã, consemnate în interviuri de profesorul doctorand în filologie Mihai Barbu, do­cu­mente judecãtoreşti în care este consemnatã desfãşurarea unor procese, ce s-a încercat a fi mascate sub alte acuzaţii, care au urmat ca reacţie a puterii comuniste la mişcarea muncitoreascã, prezentate de scriitorul Marian Boboc (membru al Uniunii Scriitorilor din România), iar în finalul cãrţii autorii publicã un text inedit (publicat în premierã) scris de chiar conducãtorul minerilor la greva din 1977, minerul Constantin Dobre care se confeseazã: ,,Mãrturia de faţã se bazeazã exclusiv pe memoriile şi consemnãrile mele detaliate despre greva minerilor din Valea Jiului, August 1977” (,,Adevãrul adevãrat despre greva minerilor din Valea Jiului, Lupeni, 1-3 august 1977”, pag. 181). Vom reda aici un scurt fragment din atitudinea curajoasã a grevistului Constantin Dobre în faţa auto­ri­tãţilor comuniste de la acea vreme, care voiau sã-l intimideze: ,,Dobre (jignit de moarte şi furios, m-am încruntat cãtre Verdeţ şi i-am zis): Iatã o propunere jignitoare şi banditeascã, care mã revoltã şi mã scârbeşte! Propunerea ta este scârboasã pentru cã mã îndeamnã sã ling unde am scuipat. Sã-ţi fie ruşine hoaşcã bãtrânã şi mizerabilã!” (pag. 265). Menţionãm cã la acel moment Ilie Verdeţ era prim- ministru, iar pentru cei care nu au cunoscut realitãţile acelor vremuri şi ar putea crede cã sistemul de atunci ar fi putut sã fie unul slab, îi asigurãm cã a fost cel mai autoritar regim din România de pânã acum şi îi îndemnãm, pentru a se convinge, sã citeascã întreaga carte ,,Lupeni ’77. Sfânta Varvara versus tanti Varvara”, document major pentru istoria Vãii Jiului, cu care încheiem semna­larea din acest numãr, urmând sã revenim cu alte prezentãri ale celor mai importante cãrţi care s-au scris despre Valea Jiului. (Petru BIRÃU)