Ne-am cunoscut şi am cola­bo­rat cu dl Victor Vaida înainte de 1989, schimb de informaţii şi consultãri reciproce privind poli­tica energeticã în România, ţãrile foste membre CAER cât şi Comisia Economicã ONU pentru Europa cu sediul la Ge­ne­va, unde participam la di­ver­se acţiuni, simpozioane în domeniul cãrbunelui, hidrocarburilor şi energia electricã. Sta­tele, atât foste socialiste cât şi cele din fosta Piaţã Comunã, îşi întocmeau prognozele în domeniul energetic pe perioade de 30 - 60 ani (SUA pânã în anul 2066). În domeniul ener­giei electrice previziunile pe termen lung au fost trasate încã de fostul ministru Adrian Georgescu. Prognoze similare în domeniul cãrbunelui şi hidrocarburilor au fost întocmite de asemenea pe perioade de 30 - 50 ani. S-a ţinut seama de criza petrolului din anii 1973 - 1974.

Problemele energetice, ba­lan­ţa de combustibil şi energie, resursele şi consumul au constituit preocuparea permanentã a specialistului dl V. Vaida.

Imediat dupã Revoluţia din 1989, dl Victor Vaida a preluat conducerea Ministerului Ener­giei Electrice. În anii 1990 - 1992 s-a luptat pentru constituirea unui minister al energeticii (cãrbune, hidrocarburi, energie electricã).

Am colaborat împreunã la în­tocmirea documentaţiei în acest sens (în calitate de inspector general la fostul MMPG). Din pãcate, noul şef al Ministerului dupã Revoluţie a fost dl Soare Costicã (din categoria lui Petre Roman). Dl Soare de la Mine­reuri Suceava a aterizat ca director general la Rovinari şi de acolo ca şef al Ministerului, om cu insuficiente cunoştinte în minerit, fricos, fãrã personalitate; a evitat (refuzat) sã vizeze documentul întocmit de dl Vaida. De altfel în perioada mineriadei din septembrie 1991 dl Soare a fugit la Paris de unde telefona despre ce se mai întâmpla. Dl Victor Vaida a pre­zentat propunerea la Parlamen­tul FSN unde opiniile au fost împãrţite. Oricum, noul prim-ministru Petre Roman a mers pe lichidarea oricãror structuri ministeriale, probabil avea indicaţii de undeva.

Dl Vaida a renunţat la şefia ministerului şi s-a ocupat cu organizarea şi modernizarea dis­peceratului energetic naţio­nal. Dl Vaida a încercat în continuare sã concentreze ener­geti­ca româneascã şi sã-i cree­ze o nouã perspectivã în funcţie de noile orientãri postdecembriste. Din pãcate, noii miniştri şi şefi de departamente politici care nu cunoşteau domeniile de activitate pe care au fost puşi sã le conducã nu s-au implicat într-o astfel de acţiune, din contrã, au mers pe fãrâ­mi­ţarea ramurilor industriale şi lichidarea unora dintre ele.

Exemplu: noul ministru al Industriei - d Radu Berceanu, împreunã cu secretarul de stat N. Stãiculescu au reuşit sã distrugã parţial, prin disponibilizãri (1997), Valea Jiului.

În domeniul hidrocarburilor, probabil prin nepriceperea noi­lor conducãtori, am ajuns la discreţia uriaşului complex ru­sesc Gazprom de unde cumpã­ram prin intermediari cel mai scump gaz metan din toatã Europa.

Mai mult, în anii 2001-2004 cât a fost ministru al Industriei dl Dan loan Popescu, acesta în vorbe spunea cã ajutã mineritul carbonifer, dar în fapt a continu­at politica de limitare şi desfiin­ţare a mineritului. A fost în schimb un susţinãtor activ al aven­turierilor canadieni la firma Gabrielle Resources de la Roşia Montanã, care vor sã extragã aurul prin cianurare cu consecinţe dezastruoase pentru mediu (otrãvirea florei şi a faunei). Cea mai nefericitã acţiune a dlui D.I. Popescu a fost înstrãinarea la firma austriacã OMV, practic toate hidrocarburile (petrol, gaz natural) din România. Constituţia ţãrii noastre ca şi constituţiile altor state prevãd cã bogãţiile subsolului sunt proprietatea inalienabilã a statului. Cu toate acestea artizanul afacerii cu OMV, dl D.I. Popescu, a înstrãinat şi zãcã­mintele subterane de petrol şi gaze, situaţie ce într-un stat de drept ar putea constitui o crimã naţionalã. În dragostea sa faţã de partenerul austriac OMV, dl D.I. Popescu a predat austrie­cilor şi ansamblul de clãdiri şi teren construit de mineri pentru cercetare şi proiectare IPROMIN (Calea Victoriei 105 Bucureşti), obiectiv care nu a fost niciodatã proprietatea pe­trolului.

În toatã aceastã perioadã s-au întocmit strategii anuale în sectoarele energetice, schimbate anual cu puţine posibilitãţi de aplicare. În domeniul conservãrii energiei la noi în ţarã pe unitatea de produs se consuma aproape de 4 ori mai multã energie faţã de ţãrile occidentale; risipa de energie. S-au înfiinţat Agenţii Naţionale Guver­na­mentale denumite Autori­ta­tea Naţionalã de Reglementare în domeniul petrolului, gazelor naturale, energiei electrice care mai mult acceptã şi înregis­treazã creşterea preţurilor energetice solicitate de importatori şi producãtori.

Dupã Revoluţie s-a renunţat uşor la activitatea unor societãţi mixte şi activitãţi petroliere pe bazã de contract. În unele ţãri, ex. Maracaibo - Venezuela, Sonatrah Algeria, au activat peste 2500 specialişti români, Libia, Yemen, Egipt etc. Noile colaborãri în domeniul hidrocarburilor în Kirghistan, Kazah­stan, Uzbekistan sunt bineve­ni­te, dar aceste state fac parte din CSI Rusia.

Alterativa Nabuco este foarte îndepãrtatã, suntem înconjuraţi de Gazprom prin Southstream, Nordstream. Astfel energetica româneascã se aflã într-o pozi­ţie delicatã în perspectiva apro­piatã.

În conjunctura improvizaţiior din acest domeniu, dl Vaida, intelectual specialist, cu caracter profesionist şi moral integru, s-a retras din Bucureşti la Deva, unde în calitate de director general şi ulterior director adjunct la Termocentrala Mintia, a modernizat unitatea la standarde europene. Conco­mitent desfãşoarã o activitate ştiinţificã didacticã în domeniul energetic atât la Universitatea din Cluj cât şi la Petroşani - Hunedoara.

Într-un schimb recent de opinii avute cu dl Vaida, acesta îşi menţine opţiunea pentru o politicã energeticã unitarã acti­vã condusã de specialişti în ţarã, concomitent cu acţiuni de cooperare multiple peste hotare cu o balanţã echilibratã de combustibil şi energie.

Dl Vaida are multe publicaţii şi ar putea fi solicitat de guvernanţi de orice culoare politicã pentru redresarea energeticii, în caz contrar experienţa sa va fi folositã de diverse companii energetice internaţionale - o pier­dere pentru România.

August, 2008

Dr. ing. loan RANŢA

fost colaborator în domeniul balanţei energetice