În data de 22 august a avut loc la Arad o întâlnire a agricultorilor din ţarã, care s-a transformat într-o conferinţã. Au participat 56 de invitaţi din mai multe judeţe ale ţãrii, printre care Bihor, Arad, Timiş, Hunedoara, Caraş-Severin.

Tema principalã a conferinţei a fost “Rolul Camerelor Agricole în dezvoltarea şi modernizarea agriculturii româneşti”. Repre­zentanţii Uniunii Naţionale a Patronatelor cu Capital Privat din România l-au avut alãturi pe consilierul personal al ministrului Agriculturii - Ciprian Alic. Camerele Agricole sunt organizaţii neguvernamentale, de utilitate publicã create cu scopul de a  reprezenta şi promova interesele socio-economice ale populaţiei care de­ruleazã activitãţi în domeniul producţiei agricole. În mare mãsurã, Camerele Agricole vor avea rolul unui intermediar consultativ şi de dialog între autoritãţile publice centrale şi celelalte autoritãţi ale administraţiei publice locale. Aceste Camere Agricole se vor consti­tui în urma alegerilor organizate la nivelul fiecãrei unitãţi administrativ teritoriale. Ceea ce în­seam­nã cã vor fi pre­zente atât la nivel ju­deţean,  cât şi la ni­vel de oraş şi mu­nicipiu. Agricultorii nu sunt mulţumiţi însã. Doresc formarea acestor organizaţii şi la nivel comunal, acolo unde se desfã­şoarã cu precãdere activitatea productiv-agricolã.

 

Intermediarii din agriculturã - acuzaţi de practici neloiale

Discuţiile s-au aprins atunci când a fost abordat subiectul intermediarilor în agriculturã. De obicei, persoanele care trãiesc din aceastã afacere, nu depun mult efort, dar au foarte mult profit. Practica este simplã. Intermediarii contacteazã producãtorii din teritoriu, negociazã preţul produselor agricole la sânge şi, apoi, transportã marfa în pieţele profitabile. Aici preţul de vânzare al mãrfii creşte mai mult de sutã la sutã. Astfel, intermediarul opereazã doar transportul şi scoate profituri uriaşe. Este, de fapt, singurul care are un profit real. Producãtorul nu ajunge sã câştige decât atât cât sã-şi acopere cheltuielile de producţie, iar consumatorului îi este vândut un produs mult mai scump. Astfel, el alege produsele strãine, în detrimentul producãtorilor autohtoni, doar pentru a câştiga la preţ câţiva lei. Producãtorii din domeniul agricol doresc reglementarea acestei situaţii care le saboteazã activitatea şi profitul. Situaţia s-a agravat având în vedere cã „bãieţii deştepţi”, pe lângã faptul cã-şi pluseazã veniturile, au şi control asupra pieţei, reglând preţurile de vânzare-cumpãrare mai bine decât o fac instituţiile competente.