Încã din deceniul 80 pe timpul dictaturii comuniste la insistenţele cuplului Ceauşescu s-a fãcut un program naţional pentru extragerea celor 300 - 350 tone aur cu o medie anualã de 15 tone aur. S-a început la Valea Morii, program care nu a mai fost realizat datoritã evenimentelor din 1989. 

A apãrut peste noapte în anii 1964 - 1970 firma Gabrielle Resources, firmã fantomã înregistratã în Barbados, Insulele Cayman care cu sprijinul unor funcţionari corupţi de la Centrala Minereurilor Minvest Deva, firmã care de la valorificarea sterilului aurifer din hãlzi de la Deva unde avea licenţã au trecut pe neobservate la exploatarea aurului de la Roşia Montanã prin cariere. S-a format Roşia Montanã Gold Corporation RMGC, firmã canadianã fãrã experienţã în domeniu cãreia i-a revenit prin mijloace dubioase 83% din capitalul societãţii iar pãrţii române 18,7% aceasta cu sprijinul funcţionarilor corupţi de la Deva, ANRM şi ministerul tutelar al industriei. RMGC a obţi­nut uşor licenţa de explorare şi de exploatare a tuturor rezervelor de aur din zona Munţilor Apuseni. 

Firma canadianã s-a plãmãdit când era dl. Cãlin Popescu Tãriceanu minis­trul Industriei şi s-a consolidat când acest minister a fost condus ulterior de dl. Radu berceanu. 

Fostul ministru PSD al Industriei, Dan Ion Popescu, un om cu interese personale meschine, a fost principalul susţinãtor al canadienilor în anii 2000 - 2004, s-a îmbogãţit. Politica lui Dan Ion Popescu a fost continuatã dupã 2004 de noul ministru Codruţ Şereş de la Partidul Conservator. Banca Mondialã a refuzat sã acorde credite firmei fantomã Gabrielle Resources, şi s-a disociat de activitatea ei. 

Din proiectul întocmit de RMGC de activitatea aşa zisã durabilã doar de 16,2 ani rezultã urmãtoarele:

- exploatarea în 4 - 5 cariere gigant pe suprafaţã de 5200 hectare teren agricol şi forestier, puşcãri masive cu gãuri adânci, se vor folosi circa 20 tone explozivi pe zi, puşcãri care vor afecta suprafeţe imense locuite, praful de rocã infectat cu radium, uraniu, se împrãştie pe suprafeţe de peste 25 - 30 km. Descopertã peste 16,5 milioane tone rocã anual. Transportul şi depozitarea sterilului ridicã probleme imense. 

Extragerea aurului se va face prin cianurare, folosirea substanţei otrãvitoare cianura ce distruge în totalitate flora şi fauna din mediul înconjurãtor se prevede folosirea a circa 40 tone cianurã pe zi, aceasta în ciuda declaraţiei internaţionale de la Berlin din 2002 care a interzis folosirea cianurii în exploatãrile miniere în Europa. 

Iazul de decantare în Valea Cornei pe o suprafaţã de 600 hectare, digul înalt de 190 m.l. fãcut din arocamente fãrã izolare adecvatã la fundul lacului. 

Vor fi peste 200 mii tone de reziduuri de cianurã deversate în iazul de de­cantare ce va avea un volum de peste 2 milioane mc ape reziduale. 

Nu s-a prevãzut bazin intermediar pentru situaţii neaşteptate, avarii. 

Produşii de la cianurã cianaţi, tricinaţi şi compuşii  metalelor grele infiltraţi în subsol otrãvesc apele potabile şi sunt puţin cunoscuţi. 

- firma nu a reuşit sã demonstreze anihilarea cianurei prin procedeul zis INCO. În Europa nu au existat bazine de astfel de dimensiuni uriaşe zone populate ci numai în zone deşertice ca deşertul Atacama - Chile, şi alte zone izolate nepopulate în alte continente. 

Cât va fi iazul vor fi evaporãri de la suprafaţã şi urmate de ploi acide pe zone întinse în România şi chiar în ţãrile vecine. 

Un astfel de iaz nu poate fi gos­podãrit, alunecãrile frecvente de teren în zonã, cutremurele de pãmânt duc inevitabil la spargerea digului şi de­ver­sarea celor peste 2 milioane mc de apã otrãvitã în tot Ardealul şi pusta maghiarã, vor dis­pã­rea oamenii, flo­rã, faunã, va fi afectatã Ungaria, Ser­bia, Bulgaria, Ucrai­na, Marea Neagrã. O bombã tip Cerno­bâl românesc. 

- economic vor lucra circa 200 - 300 muncitori şi nu 37000 cum a sus­ţinut Dan Ion Po­pescu. 

Se va produce un total de 3 - 400 tone aur, 1700 tone argint în valoare de pes­te 3 miliarde USD în pro­iectul iniţial. Alte metale rare şi radio­active ce vor fi extrase prin flotare revin în între­gime canadienilor, nimic pãrţii ro­mâ­ne. 

Prin redevenţa de 2 - 3 % şi taxa de concesionare i-ar reveni statului român în total circa 400 - 450 milioane USD, dar întrucât 60% cheltuieli de producţie includ prepararea care nu intrã în taxa de redevenţã venitul pãrţii române scade la 200 milioane USD iar pentru cota de 18,3% partea românã trebuie sã importe utilaje în valoare de 78 milioane USD iar canadienii vor importa de circa 300 milioane USD. 

Dacã cresc costurile ex­ploa­­tãrii par­tea românã în loc de venituri ar putea plãti da­une pãrţii canadiene aşa cum s-a întâmplat în Peru, Mo­zam­bic, Indo­nezia, etc.  Nu existã ga­ranţii financiare de securitate a exploa­tãrii în proiect. 

Ar trebui ridicatã taxa de redevenţã la 5 - 30 % pentru a stopa apetitul aventurierilor la aurul din Apu­seni. 

Pentru procesul de închi­dere a mine­ri­tului dupã 16 ani de activitate s-au prevãzut în proiect 70789884 USD dar Asociaţia Americanã de mediu a calculat la Roşia Montanã cheltuieli de 2,6 mili­arde USD deci cine? Noi,, românii vom plãti diferenţa de 2,5 miliarde USD terenul devine selenar. Abia dupã circa 50 de ani se poate reda agriculturii cu cheltuieli de cel puţin 100 mii USD pe hectar deci la 6000 hectare necesare cel puţin 6 - 800 milioane USD bani plãtibili de poporul român. 

- RMGC s-a transformat, stat în stat a relocat populaţia, a mituit administraţiile locale şi chiar centrale.

- RMGC s-a transformat, stat în stat a relocat populaţia, a mituit administraţiile locale şi chiar centrale;

- planul lor de urbanism a transformat Roşia Montanã într-o zonã monoindustrialã, a fost interzis altor investitori sã intre în zonã. Rafael Girard, R.Hill şi alţii au dus o campanie deşãnţatã în toate sferele politice.

(va urma) 

Dr. Inginer Minier 

Ioan RANŢA