Aşadar, haideţi să-i întrebăm unde-s promisiunile pe care ni le-au citit cu semeţie în timpul campaniei, să le amintim că şi noi existăm.

Nu trebuie să fii neapărat şomer, disponibilizat sau tânăr fără loc de muncă, deoarece şi cei cu salarii o duc rău, de aceea trebuie încontinuu să-i aducem printre noi, să le arătăm toate nemulţumirile noastre, căci numai deranjându-i încontinuu putem să le arătăm adevăratele noastre probleme. Aceasta înseamnă implicare, să le cerem să facă şedinţe publice sau adunări publice cu societatea civilă, unde să arate concret ce vor să facă sau ce au făcut pentru comunităţile pe care le reprezintă.

Mă numesc Mihai Ilieş, sunt din Aninoasa şi doresc să-i atrag atenţia doamnei deputat Monica Iacob-Ridzi, căci reprezintă şi Aninoasa şi ştie ce este aici: nu sunt locuri de muncă, nu avem ajutor social, nu avem şomaj, deci e foamete. Avem foarte muţi tineri care şi-ar dori un loc de muncă. Dar aici trebuie să o întrebăm pe reprezentanta comunităţii noastre ce va rezolva sau ce a încercat să rezolve pentru noi, cei care nu putem trăi de azi pe mâine. Trebuie să ne implicăm şi să le aducem aminte că, timp de 4 ani de acum încolo, familiile dumnealor mănâncă din bani publici, având salariile tot de-acolo, deci bine-mersi din banii noştri, pe care îi plătim din greu şi mai şi suferim. De aceea, noi mereu trebuie să-i întrebăm cum şi ce fac, nu trebuie să-i lăsăm în pace timp de 4 ani, ca să nu ne întrebăm apoi noi între noi oare ce a făcut cutare şi cutare că nu se vede nimic.

În încheiere, vă prezint o poezie: România şi democraţia, care se referă la ceea ce se întâmplă în ţara asta: