Istorie hunedoreană până la al doilea război

Primul volum prezintă pe larg carac­teristicile naturale ale judeţului Hunedoara, începând de la aşezare, relief, hidrografie, floră şi faună, până la parcuri naturale şi zone protejate. Urmează capitole speciale dedicate istoriei judeţului Hunedoara, istorie analizată din cele mai vechi timpuri, ajungând la Regatul dac şi Dacia romană, viaţa comitatului în timpul voievodatului Transilvaniei, cu figura ilustră a lui Iancu de Hunedoara, perioada modernă, cu răscoala lui Horia, Cloşca şi Crişan, revoluţia de la 1848-1849, lupta românilor hunedoreni pentru emancipare naţională, judeţul Hunedoara în timpul Primului Război Mondial, viaţa hunedoreană în perioada interbelică şi anii ce au premers a doua conflagraţie mondială.  

 

Economie şi societate

Al doilea volum face o profundă incursiune în viaţa economică, socială şi spirituală a judeţului, punând în lumină aspecte specifice judeţului nostru. Firul istoric este reluat de la anii celui de-al Doilea Război Mondial, după care se face o amplă şi documentată incursiune, o analiză riguroasă a vieţii judeţului Hunedoara în timpul comunismului. Este prezentat impactul negativ produs de naţionalizarea de la 11 iunie 1948 şi de colectivizarea agriculturii, procese dureroase care au generat suferinţe şi traume ale căror efecte s-au resimţit puternic şi asupra populaţiei judeţului Hunedoara. Perioada de după decembrie 1989 este analizată doar succint. Capitole speciale sunt rezervate dezvoltării economice a judeţului, mineritului aurifer, carbonifer şi al fierului din Munţii Apuseni, Valea Jiului, Munţii Poiana Ruscă, aspectele tehnologice, descrierile zăcămintelor, informaţiile economice fiind completate cu analiza activităţii societăţilor miniere care au funcţionat aici de-a lungul timpului şi au contribuit la dezvoltarea economică a judeţului Hunedoara. 

O amplă analiză, bazată pe documente inedite, este rezervată meşteşugurilor şi breslelor hunedorene urmărite de la începuturile din secolul XIII, până în epoca contemporană. 

În continuare, este prezentată detaliat administraţia judeţului Hunedoara, începând cu prima menţiune despre comitatul Hunedoara datând din anul 1876, continuând cu analiza instituţiilor 

admini­­s­­trative ale comitatului şi apoi ale judeţului. Tabloul administraţiei hunedorene este adus la zi, până la reînfiinţarea prefecturilor, în mai 1992. Acestui tablou i se adaugă o prezentare sintetică, pe bază de hărţi, a tuturor unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Hunedoara (municipii, oraşe, comune), cu localităţile aparţinătoare şi cu anul primei lor atestări documentare. 

Volumul se încheie cu o amplă prezentare a învăţământului hunedorean de la începuturi până în zilele noastre. 

 

Cultură şi spiritualitate

Al treilea volum include texte ce pun în lumină viaţa spirituală şi bogăţia culturală a acestui spaţiu. Volumul se deschide cu o amplă prezentare a istoriei bisericilor creştine din judeţ. De la atestările paleocreştine de pe teritoriul judeţului Hunedoara, de la cele mai vechi biserici din judeţ, de la Strei şi Streisângiorgiu, până la viaţa bisericească din zilele noastre, este prezentată istoria bisericilor ortodoxă, greco-catolică, romano-catolică, reformată, luterană, unitariană. 

O atenţie specială şi pe deplin justificată este acordată rolului pe care Societatea ASTRA l-a jucat în formarea şi afirmarea conştiinţei naţionale a românilor transilvăneni.

De asemenea, este prezentată activitatea Societăţii pentru Fond de Teatru Român, a Societăţii de Istorie şi Arheologie a Comitatului Hunedoara şi a Muzeului Judeţului Hunedoara, instituţii culturale care au avut un impact puternic asupra vieţii hunedorene la cumpăna veacurilor XIX şi XX. 

Un spaţiu special este dedicat evoluţiei presei locale. 

Zonele etno-folclorice din judeţul Hunedoara sunt prezentate pe larg, din Ţinutul Pădurenilor până pe Valea Mureşului, din Ţinutul Momârlanilor până pe culmile domoale ale Apusenilor. 

Un capitol special este dedicat turismului, cu traseele montane din Retezat şi Parâng, aşezările din Munţii Apuseni, monumentele dacice, vestigiile romane, bisericile vechi din lemn şi piatră, castelele şi fortăreţele, văile pitoreşti ale râurilor.