13.02.2013,  20:26:46 | 0 comentarii | 1007 vizualizari
Prof.univ.dr. Mircea Popa vă prezintă: / Ştefan Nemecsek - denigrator al lui Eminescu şi al culturii naţionale
de Ziarul Vaii Jiului

Puţini oameni din lume au fost condamnaţi de destin la o corvoadă mai cumplită decât aceea trăită de mine de-a lungul mai multor ani câtă vreme am fost conducătorul de doctorat al  impetuosului gazetar din Valea Jiului, Ştefan Nemecsek.

Considerând că lucrarea de doctorat s-ar rezuma la un fel de compilaţie universală de informaţii şi afirmaţii, mai mult sau mai puţin probate, năbădăiosul meu ucenic mă bombarda aproape lunar cu câte un maldăr de foi xeroxate, prevăzute în partea de sus cu sigla şi antetul universităţii, crezând că astfel paginile vor fi înnobilate automat, iar pe pagina de titlu nu lipsea niciodată formula cu care mă obliga să-mi amintesc periodic că el avea acolo un rol foarte precis: „Data susţinerii”. Era un mod foarte persuasiv de a-mi aduce aminte că nu era cazul s-o mai scald mult, ci să-i dau drumul cât mai repede la susţinere, lucru pe care îl şi anunţa oarecum sfidător colegelor sale de doctorat, abia ieşite de pe băncile facultăţii. Spre marea lui durere, acestea şi-au susţinut demult tezele, iar el a rămas mereu cu „Data susţinerii” marcată pe paginile proiectelor sale fabuloase. Căci, într-adevăr, proiecte avea, dar erau penibil realizate, pline de lacune grave de metodă, de construcţie critică şi ideatică. Am fost silit astfel să citesc cu creionul în mână zeci de astfel de pagini insipide, care n-aveau nici cap nici coadă, şi să i le trimit mereu spre refacere. Cum era foarte grăbit, după o lună-două ele ajungeau din nou la mine, cu aceleaşi lacune şi formulări caraghioase, la fel de necorectate ca şi primele. Iar corvoada începea de la capăt, din nou le corectam, din nou le trimiteam, din nou le primeam înapoi. Ca să vă convingeţi de modul absolut original în care concepea autorul cultura noastră naţională, vă îndemn să luaţi în mână volumul intitulat Presa hunedoreană (de la origini până în prezent), vol. I, apărut la Realitatea Românească în 2007, de unde vă recomand să faceţi lectura capitolului intitulat Primul ziar românesc, p.53-55. Deşi numai de trei pagini capitolul acesta este extrem de edificator pentru bruma de cultură a autorului cărţii, deoarece numai pe parcursul a trei pagini, el rezolvă cele mai grave probleme ale culturii române, într-un stil personal care compromitea întreaga lucrare. Mai întâi el afirmă că „primul ziar românesc” ar fi „Curierul românesc” al lui Heliade-Rădulescu. Or ştiut este că acesta nu este „ziar”(mare confuzie la un istoric de presă!), ci „revistă”, iar primul ziar ar putea fi dacă nu „Courrier de Moldavie”din 1780, „Fama Lipschii” din 1827, după cum am demonstrat în lucrarea noastră Istoria presei literare româneşti din Transilvania. Trecând cu vederea peste lipsa sa de precizie, suntem imediat izbiţi de o afirmaţie care nu mai poate găsi circumstanţe atenuante. Merituosul ei redactor, strălucitul gazetar I. Heliade Rădulescu, cel căruia Eminescu îi acorda în Epigonii calitatea de gânditor filosof („Eliad zidea din visuri şi din basme seculare/ Delta biblicelor sânte, profeţiilor amare,/ Adevăr scăldat în mite, sfinx pătrunsă de-nţeles;/ Munte cu capul de piatră de furtune detunată,/ Stă şi azi în faţa lumii o enigmă nesplicată/ Şi vegheaz-o stâncă arsă dintre nouri de eres”), este catalogat pur şi simplu drept „filosof diletant”. O mai mare injurie rostită la adresa acestui cap luminat al culturii noastre n-am citit până acum. Ce să zicem atunci de chiar Ştefan Nemecsek în comparaţie cu acesta?!
Mergem mai departe şi dăm peste o altă neghiobie: faptul că M. Kogălniceanu şi G. Bariţiu ar fi redactat ziare cu „vehicule polemice, uneori elegante, dar mai adesea violente”. A acuza de „violenţă” foile lor de un mare patriotism este o crasă insultă la adresa culturii naţionale.
Dar ceea ce pune capac la toate este caracterizarea cu totul lipsită de bun simţ, precum că Eminescu, marele nostru poet nepereche, ar fi fost un gazetar ce şi-ar fi petrecut timpul „înconjurat de mai puţin cunoscutele cotoare de măr şi resturi de mezeluri”?!! Aţi auzit bine!, domnii mei, Eminescu al „cotoarelor de măr şi al resturilor de mezeluri” este o imagine a culturii naţionale demne de pana lui Şt. N.! De altfel, cu câteva rânduri mai sus, el arunca anatema asupra întregii culturi naţionale de până la Heliade, socotind că opera acestuia ar fi fost „adecvată unei epoci în care istoria literaturii autohtone era o carte cu pagini albe”. Ignoranţa lui Şt. N. e aici sublimă, căci el n-a auzit de cronicari, n-a auzit de Varlaam şi Dosoftei, n-a auzit de europenii Cantemir şi Olahus, de marea epopee Ţiganiada a lui Budai-Deleanu, n-a auzit de marii corifei ai Şcolii Ardelene, de Văcăreşti, Conachi, Pann etc., n-a auzit de marea literatură manuscrisă şi de cărţile populare etc. Poate că doar în capul lui întâlnim acest imens gol de unde răsar „paginile albe” ale culturii pe care n-a îngurgitat-o la timp. 
Nici pe Caragiale nu-l prizează exact, căci acesta ar fi autorul unor „momente” şi „schiţe” „pe care publicul de astăzi le poate citi mai uşor, probabil tocmai din cauza caracterului mai desprins de realitate”. Iubite Nemecsek, eterne doctorand, cum poţi să susţii o asemenea enormitate, când ştiut este că marea valoare a acestor creaţii caragialeşti stă tocmai în capacitatea uluitoare a maestrului de a nemuri o realitate social-politică de mare actualitate!
Trecem peste faptul că autorul ignoră să scrie cu majuscule evenimente ca „Primul” sau al „Doilea Război Mondial” pentru a sesiza alte două mari neadevăruri: faptul că Eugen Ionescu, cu principii ferme de stânga, este trecut între exponenţii dreptei româneşti, după cum rezultă din formularea: „Polemica intelectuală continuă mai ales prin exponenţii de dreapta Petre Ţuţea, Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Constantin Noica”, ceea ce echivalează cu o mare necunoaştere a epocii interbelice, dar şi cu expresia nefericită că Păstorel Teodoreanu ar fi învăţat „că poţi răni mortal prin cuvinte/aici se cuvenea o virgulă/ mai curând relaxat şi cu detaşare”. Dimpotrivă, Păstorel e subiectiv şi implicat esenţial în toate epigramele lui. La fel de nefericită e confuzia dintre Pamfil Şeicaru de la „Curentul” şi  Stelian Popescu de la „Universul”, deoarece expresia „Şantajul şi etajul” îi era destinată lui Pamfil Şeicaru şi nu lui Stelian Popescu, după cum lasă să se înţeleagă autorul prin afirmaţia „îndrumătorii editoriali s-au împletit uneori cu acuzaţii de corupţie de felul: „şantajul şi etajul”, cu trimitere la impunătorul Palat „Universul”.
Mă opresc deocamdată aici cu lectura operei nemuritoare, dar tocmai de aceea scandaloase a lui Şt. N., care denigrează cultura naţională, reducând-o la „o carte cu pagini albe” şi îşi bate în mod grosolan joc de marele Eminescu, prin formulări nefericite menite să rămână ca un stigmat înscrise pe fruntea sa de demolator şi falsificator de valori. 
În numerele viitoare vă promit şi alte lecturi tot atât de vesele (sau triste!) din opera vastă şi de importanţă planetară a compatriotului nostru Ştefan Nemecsek.

Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 4 ori 2  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




- - -
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!

_____
Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare...
_____
Cataloage promoţionale 2024
_____
Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii
_____
Rame click - comandă online!
_____
Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul!
_____
Steaguri publicitare - click pentru a comanda!
_____
Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online!






_____
Cataloage promoţionale 2024


Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!
Promovare
Publicitate
Newsletter