Cosmin Budeancă, Represiunea politică în România comunistă. „Garda Albă” - organizaţie subversivă inventată de Securitatea hunedoreană, Editura Argonaut, Cluj-Napoca

 

Lucrarea prezintă o înscenare judiciară regizată în 1958 de autorităţile comuniste din ceea ce reprezenta atunci Regiunea Hunedoara (actualmente judeţul Hunedoara şi o parte din judeţul Alba).

Pe fondul unui ultim val major de represiune comunistă, Securitatea locală a pus la punct un plan în urma căruia o parte din cei ce se opuneau colectivizării agriculturii sau aveau opinii contrare regimului au fost arestaţi şi condamnaţi. Pentru ca aceste măsuri represive să aibă o faţadă de legalitate, a fost inventată o organizaţie anticomunistă căreia i s-a dat denumirea „Garda Albă”. Liderul organizaţiei a fost considerat un tehnician din Combinatul Siderurgic din Hunedoara, Ioan Nistor, în pofida faptului că acesta avea unele probleme de sănătate mentală. Alături de el au mai fost arestate încă 72 de persoane, aşa-zişi membri sau susţinători ai organizaţiei, agricultori înstăriţi, muncitori şi intelectuali, care erau de mult în atenţia Securităţii datorită ostilităţii lor faţă de regim. Dintre aceştia doar o parte îl cunoşteau pe Ioan Nistor, în timp ce alţii nu îl văzuseră niciodată. Presupusul semn distinctiv al organizaţiei era un o monedă de 1 ban, care avea ştanţat pe o faţă un triunghi.

Cele 73 de persoane au fost anchetate cu brutalitate, obligate să recunoască apartenenţa la „organizaţie” şi apoi trimise în judecată. La sfârşitul anului 1958 au avut loc la Deva 3 procese, pentru 3 loturi, iar sentinţele pronunţate au fost exemplare: între condamnări la moarte şi cinci ani închisoare corecţională, toate însoţite de confiscarea averii. Patru persoane au fost condamnate la moarte şi executate la Gherla, iar pentru restul a urmat un lung calvar prin închisori şi lagăre, care s-a încheiat în 1964, când cei care au supravieţuit au fost eliberaţi. Pe lângă cei întemniţaţi, însă, au suferit şi familiile lor, marginalizate în societate şi supuse la şicane şi presiuni de autorităţile comuniste.

Lucrarea are un studiu introductiv în care este prezentat contextul istoric, sunt descrise arestările, anchetele, „procesul”, detenţia, reintegrarea socio-profesională după eliberare a celor condamnaţi, problemele familiilor. Studiul a fost realizat pe baza documentelor din Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Arhiva Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, arhive personale, lucrări de specialitate, memorialistică, dar mai ales utilizându-se mărturiile orale ale celor direct implicaţi sau ale membrilor famiilor acestora.

O pondere importantă în cadrul volumului o reprezintă cele 14 interviuri cu membrii „organizaţiei” şi cu soţiile sau copiii acestora şi 6 mărturii scrise, care întregesc imaginea a ceea ce s-a întâmplat cu mai bine de cinci decenii în urmă, dar care prezintă şi informaţii despre efectele pe termen lung ale evenimentelor.

În încheiere sunt biografiile celor 73 de condamnaţi, câteva fişe matricole penale ale celor condamnaţi, acte, documente şi fotografii diverse (cu cei condamnaţi, cu cei intervievaţi, cu închisorile din Deva şi Gherla, cu monumentele comemorative ridicate în cinstea lor).

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.