Nicolae Gavrilescu s-a născut la 23 octombrie 1884 pe plaiuri moldovene în cetatea credinţei creştine a Romanului, fiind fiul cel mai mic al preotesei Natalia şi al preotului iconom stavrofor Ilie Gavrilescu, preot la Sf. Episcopie a Romanului, preşedinte al Consistoriului Eparhiei şi confesor al Garnizoanei Roman. De la părinţii săi a moştenit tot ce poate avea un om mai bun: evlavie creştinească, modestie, caracter, bunătate, milă pentru cei oropsiţi dar şi dârzenie, voinţă, demnitate şi hotărâre.

N. Gavrilescu a fost de formaţie inginer. În anul 1922 este numit director administrativ la Societatea Lonea, pe care o va conduce timp de 25 de ani. În Valea Jiului au fost şi vor mai fi mulţi directori, dar aşa competenţi în meserie, precum şi un MARE OM în viaţa de toate zilele, poate nu vor mai fi. Aşa spuneau toţi cei ce l-au cunoscut. Bisericile, şcolile ridicate cu sprijinul său precum şi alte edificii socio-culturale stau mărturie acestui lucru. A reconstruit şi reparat biserici, a ctitorit biserica din satul Popi. Åžcolile din Lonea şi Cimpa au fost ridicate cu sprijinul şi strădania sa.

Corurile bisericeşti, orchestrele Societăţii Lonea, terenul sportiv, popicăria, casa de cultură şi atâtea alte bunuri de obşte sunt opera sa, toate rescriu istoria unei vieţi, a unei opere, a unui om.

În anul 1920, primul Parlament al Românei Mari a ales ziua Înălţării Domnului (Ispasul) pentru prăznuirea în fiecare an a Zilei Eroilor, votându-se atunci Legea pentru cinstirea eroilor căzuţi în război.

La 5 iunie 1924, de Ziua Eroilor, a fost dezvelit la Lonea, în colonia I.C. Brătianu, un „Monument-mausoleu al eroilor” sub care zac osemintele „Eroului necunoscut”, oseminte a doi soldaţi necunoscuţi din vechiul regat, care au fost îngropate iniţial în apropierea fabricii de cărămidă din actualul cartier Traian Vuia. Monumentul şi amenajarea locului au fost făcute prin grija Direcţiei Minelor Lonea şi a directorului administrativ N. Gavrilescu. Zona din jurul Mausoleului este plină de pomi şi verdeaţă, fiind numită şi acum Grădina eroilor. Primăvara când înfloresc zecile de pomi din aceasta ai senzaţia că te afli într-un colţ de rai „coborât” din cer pe pământ, ciripitul păsărelelor întregind acest cadru.

Prin adresa nr. 529 din anul 1926 adresată Societăţii „Mormintele eroilor căzuţi în război”, Direcţiunea Minelor din Lonea, sub semnătura lui N. Gavrilescu, face cunoscut faptul că în ziua de 5 iunie 1924, cu o pompă grandioasă, au fost exhumate osemintele celor doi eroi necunoscuţi şi au fost îngropate în Mausoleul ridicat în comuna Lonea-Petrila, în amintirea eroilor morţi pentru patrie în războiul de întregire a neamului. Din iniţiativa directorului N. Gavrilescu au început la Lonea lucrările de construcţie a bisericii unite, construcţia fiind terminată în anul 1926. Sfinţirea a avut loc la 11 septembrie 1926.

În anul 1928, din iniţiativa şi sub îndrumarea directorului administrativ Gavrilescu, a luat fiinţă fanfara minerilor de la Lonea. Aceasta va sărbători în anul 1961 cu mare fast 33 de ani de la înfiinţare. 

Tot din iniţiativa lui N. Gavrilescu, în luna octombrie a anului 1928, cu sprijinul dirijorului Belusech şi a câtorva corişti dintre care amintim pe inginerii Aurel Dula, Anton Bacu şi pe învăţătorul Amos Adam, a luat fiinţă corul bisericii ortodoxe din Petrila care a debutat la 16 decembrie 1928 printr-un concert susţinut la biserica din satul Taia.

Aşa după cum se menţionează în ziarele vremii, N. Gavrilescu era preşedintele „agenturii Lonea a Astrei”. El a pus la punct şi corul Astra din Lonea. Sub patronajul

său, la 26 decembrie 1930 s-a organizat o seară teatrală urmată de dans în sala Schreil din Lonea.

În luna mai 1932, Cercul Cultural al Astrei din Lonea condus de N. Gavrilescu a organizat la Petroşani sărbătorirea a 20 de ani de la înfiinţarea la Lonea a Departamentului Astra. Sub conducerea lui N. Gavrilescu se organizau de două ori pe an Åžezătorile Astrei în cicluri de câte 4-5 săptămâni, de regulă în Postul Paştelui şi al Crăciunului. Toate întâlnirile erau urmate de spectacole artistice.

În anul 1934, din iniţiativa lui N. Gavrilescu şi cu sprijinul moral al prefectului Romulus Mioc, încep la Lonea lucrările de construire a Åžcolii primare, poate una din cele mai moderne din ţară. Astăzi este cunoscută sub numele de Åžcoala Generală „Ana Colda”. La punerea pietrei de temelie, alături de alte oficialităţi au participat prefectul Romulus Mioc, N. Gavrilescu, primarul Ioan Bunea, îmbrăcat în costum momârlănesc, elevi ai şcolii îmbrăcaţi în aceleaşi minunate costume momârlăneşti. Un sobor de preoţi a oficiat slujba religioasă.

Pe lângă corul Astra, fanfară, N. Gavrilescu a pus pe picioare la Lonea şi o orchestră de salon, o orchestră de balalaici şi o echipă de dansuri naţionale a Astrei.

În ziua de 21 februarie 1938, sub preşedinţia lui N. Gavrilescu, în sediul şcolii primare din Cimpa, conform programului anual, s-a desfăşurat o şezătoare culturală pentru popor a Cercului Cultural al Astrei, secţiunea Lonea. Programul artistic a fost susţinut de corul şi orchestra de balalaici. Tot în anul 1938 „Frăţia Ortodoxă Română” (FOR) despărţământul Jiu, sub preşedinţia inspectorului general ing. Iosif Iancu, a ales în adunarea generală, pentru constituirea secţiei Sibiu, doi reprezentanţi din Valea Jiului în persoana domnilor N. Gavrilescu - inginer şi Gheorghe Ghiţă - profesor.

La 24 ianuarie 1937, la Lonea a avut loc aniversarea Principatelor Unite. Evenimentul a fost sărbătorit cu mult fast de către cercul cultural al Astrei sub preşedinţia lui N. Gavrilescu.

În perioada anilor 1930-1938, societăţile miniere de la Petrila şi Lonea au avut în vedere repararea bisericilor vechi şi construirea altora noi. De acest lucru bineînţeles că nu a fost străin nici N. Gavrilescu. S-au făcut reparaţii la bisericile din satele Cimpa, Taia, Jieţ, Maleia, la Biserica romano-catolică din Lonea şi Petrila, la Biserica reformată din Lonea.

La 20 iulie 1938 a avut loc Sfinţirea Bisericii Ortodoxe Române din satul Popi-Jieţ, ctitoria directorului administrativ al minelor Lonea, N. Gavrilescu şi soţia sa Maria. 

Încă din ajun, la 19 iulie, a sosit la Petroşani, venind cu maşina de la Sibiu, Prea Sfinţia Sa arhiereul dr. Vasile Stan - vicarul Arhiepiscopiei de Alba Iulia şi Sibiu, însoţit de Prea Sfinţia Sa dr. Andrei Gălean - consilier arhiepiscopal şi de Ioan Circov, fiind întâmpinaţi de părintele protopop Duma. La sosirea în satul Popi, în ziua de 20 iulie, de Sfântul Ilie, oaspeţii au fost întâmpinaţi de N. Gavrilescu, de funcţionari ai Societăţii Lonea, de oficialităţi locale. Cuvintele de bun sosit au fost rostite de directorul N. Gavrilescu. După ceremonia sfinţirii şi târnosirii noului locaş, Prea Sfinţia Sa arhiereul dr. Vasile Stan a slujit Sfânta Liturghie asistat de preoţii locali Traian Moşic (Petroşani), Teofil Ioanoviciu (Livezeni), Constantin Zoican (Petrila), Ioan Duma (Petroşani), Eusebiu Opreanu (Cimpa), Coriolan Drăgan (Taia), Petru Fan (Petrila), Marcu Păun Jura (Jieţ-Popi).

Răspunsurile liturgice au fost date de corul Bisericii Poieni (Lonea), cor înfiinţat tot de N. Gavrilescu.

Actul de sfinţire a bisericii a fost scris pe pergament şi a fost semnat de clerul prezent la târnosire precum şi de oficialităţile prezente. La dorinţa ctitorului N. Gavrilescu, la intrarea în biserică s-a pictat harta României Mari şi drapelul tricolor.

După terminarea manifestărilor ocazionate de sfinţirea şi târnosirea bisericii din satul Popi, directorul Nicolae Gavrilescu a dat o masă pentru invitaţi în localul Societăţii Lonea la care au participat peste 50 de persoane.

Din nefericire, soţia directorului, Maria, de asemenea ctitor, nu a putut vedea biserica terminată deoarece a adormit întru Domnul în ziua de 25 octombrie 1937, cu aproape un an înaintea terminării construcţiei.

La sfinţirea bisericii din satul Popi au fost aduşi şi elevii de la şcoala elementară din satul Jieţ de către profesorul Adorjan. Printre  elevii îmbrăcaţi în straie momârlăneşti se afla şi Ioan Ranţa, viitor doctor inginer, director gene­ral în Ministerul Minelor, născut în satul Jieţ. Åžcoala din Jieţ se afla atunci cam pe locul unde se află acum locul rezultat în urma alunecărilor de teren consecutive exploatării cărbunelui în subteran, fiind situată într-o casă de colonie. Deplasarea copiilor s-a făcut pe jos în coloană organizată.

Nicolae Gavrilescu s-a implicat şi în sprijinirea construcţiei noii şcoli din satul Cimpa. A participat alături de primarul Ioan Bunea la serviciul religios oficiat cu ocazia punerii pietrei fundamentale a clădirii. În procesul verbal nr. 22 din 13 februarie 1937 este menţionat faptul că „Åžcoala primară de stat nr. 3 din Petrila - Cimpa e adăpostită în noul local frumos, cu 4 sale de învăţământ şi locuinţă. Împrejmuirea şcoalei de asemenea e făcută nouă”.

A sprijinit înfiinţarea Căminului Cultural al Astrei de la Jieţ, care a luat fiinţa la iniţiativa inginerului Em. Stăiculescu - şeful Minei III Jieţ, a părintelui parohiei Jieţ – Marcu Păun Jura şi a învăţătorului Fr. Adorjan. Inaugurarea căminului a avut loc duminică, 22 octombrie 1939, la orele 15. A luat parte N. Gavrilescu, primarul Gh. Georgică, preoţii Iuliu B. Pop, Ion Duma, Moldovan, Marcu Păun Jura şi un numeros public. Programul artistic a fost susţinut de orchestra de salon a Societăţii Lonea, echipa de dansuri naţionale a Astrei şi corul şcolii din Jieţ.

Ioan Ranţa îşi aminteşte că în anul 1940 sau 1941, cu un grup de urători din satul Jieţ, din care făcea parte şi preotul Jura, au mers cu Pluguşorul la inginerul  Gavrilescu. Acesta locuia în clădirea în care a funcţionat până în anul 2008 Ocolul Silvic Petrila. S-a bucurat când i-a văzut. A scos o damigeană cu vin pentru a-i servi spunându-le că e vin fără zahăr, pentru diabetici. În grup se aflau şi unii „fruntaşi” în ale băutului. În timp ce gazda căuta pahare la bucătărie, aceştia şi-au trecut damigeana din mână în mână, aşa momârlăneşte, uşurând-o binişor. Când a aflat de ispravă, gazda s-a uitat la ei iscoditor, apoi a zâmbit spunându-le: „Să vă zic şi eu una: Eu sunt din Muca-Puca/ Unde se face mămăliga cât nuca,/ Åži o apără doisprezece cu măciuca,/ Să n-o mănânce furnica”.

Îşi amintea de copilăria sa din Moldova şi de isprăvile copilăriei şi parcă nostalgia şi singurătatea puseseră stăpânire pe el, dar continua să fie vesel.

La 20 iulie 1944 s-a sărbătorit ca de obicei hramul bisericii din satul Popi, ctitorită de familia N. Gavrilescu, prilej cu care s-a slujit liturghia cu mai mulţi preoţi. Predica a fost rostită de părintele Traian Moşic. Cu acest prilej au fost ridicate parastase pentru eroii căzuţi pe fronturile de luptă precum şi pentru părinţii şi soţia directorului N. Gavrilescu.

La 5 noiembrie 1944 a fost sfinţită troiţa ridicată în amintirea eroilor căzuţi pentru ţară în războaiele mondiale, troiţă ridicată în faţa Åžcolii primare de stat din satul Cimpa. Directorul N. Gavrilescu a contribuit la completarea fondurilor pentru ridicarea troiţei în nume personal cu suma de 8.500 lei.

Nicolae Gavrilescu s-a stins din viaţă în ziua de 3 iulie 1947 într-un spital din Bucureşti. Bisericile pe care le-a reparat şi ctitorit la Lonea vor înălţa de-a pururea rugi fierbinţi către Bunul Dumnezeu pentru odihna regretatului Nicolae Gavrilescu, fost director administrativ al Societăţii Miniere Lonea.

Inginerul Gavrilescu a constituit o excepţie pentru vremea sa, a fost un om iluminat, un om al binelui pentru locuitorii şi muncitorii minieri din Lonea, bun şi milostiv pentru muncitori cât şi pentru ţărani, nobil şi justiţiar pentru toţi deopotrivă.

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.