416 maşini&motociclete

 

În 1926, parcul auto al Văii Jiului era destul de sărăcăcios, ca să nu spunem aproape inexistent. În unele localităţi de-abia dacă exista vreo maşină. În această situaţie se afla Vulcanul. La 26 iulie 1926, notarul Vulcanului raportează primpretorului plasei Petroşeni „că automobile sau autobuze în comunele aparţinătoare Notariatului Vulcan nu sunt. Se află însă un autobuz în comuna Vulcan, care formează proprietatea numitului Popescu Traian, însă această maşină nu funcţionează din lipsa podului de la Iscroni şi din cauza drumului rău, aşa că această maşină în curând va fi dusă din Vulcan”. Tot în acest an, li  se atrage atenţia proprietarilor de autobuze, „care transportă pasageri şi bagaj”, că „nu pot circula fără concesiunea de circulaţiune a Direcţiunii Generale P.T.T. şi a Direcţiunii judeţene de drumuri şi poduri.” 

După cum veţi citi mai jos, în doi ani transportul se dezvoltă în Valea Jiului, apărând zeci de autovehicule şi autobuze.

Dintr-un tablou al autoturismelor înscrise la Prefectura judeţului Hunedoara aflăm din câte automobile (aici intrând şi… motocicletele) se compunea parcul automobilistic al judeţului Hunedoara la 27 septembrie 1928. Ei bine, pe şoselele judeţului Hunedoara circulau nici mai mult, nici mai puţin de 416 automobile cu număr de înmatriculare de Hunedoara.

Proprietarii acestora domiciliau în sate, oraşe, comune: Deva, Geoagiu, Cugir, Ilia, Orăştie, Brad, Simeria, Cristur, Hunedoara, Şibot şi Cugir (arondate în 1928 jud. Hunedoara), Haţeg, Toteşti, Lăpuşnic, Densuş, Sântămăria, Baia de Criş, Ludeşti, Crîscior, Tuştea, Dobra, Gura Dobra, Ruşi, Băiţa, Vălişoara, Râul Alb, Călan, Pui, Chitid, Hărău, Peştişul mare, Orăştioara de sus, Râu de Mori, Ţebea, Brănişca, Zam ori Bretea Mureşeană.       

Şi în localităţile din Valea Jiului, zonă puternic industrializată, „domiciliau” circa 70 de auto­vehicule, după cum urmează: Lonea (proprietar - inginerul Alexandru Petrini); Petroşani (Nicolae Popescu – şeful Siguranţei; Aurel Guga; Ştefan Kiss; Ioan Rus şi Cătălina Gál; Rudolf Mittelhuber; Gheorghe Toderaş; Ştefan Nagy; Alexandru Poleak; Ioan Loy; Iosif Gudo; Nicolae Benea; Carol Şandor; văduva lui Adolf Berger; Iosif Loy; dr. Ionel Moga; Augustus Kovacs; Solomon Felsner; Iosif Remete; dr. Leo Gruber; Constantin Georgescu; Ferdinand Quitt; Ştefan Kiljen; Iuliu Balint; Nicolae Kimanoszki; Laurenţiu Luigi; Ioan Winklehner; Ştefan Kiss; Alois Lorencz; Valeria Grosuk; Matei Imling; dr. Alfred Weisz; Mihail Kinceg; Alexandru Fehei şi soţia; Ladislau Kovacs şi Francisc Masek; Ioan Krausz; dr. Maximilian Iunger; Minele de Cărbuni ale Societăţii Anonime Române; Soc. Petroşani); Livezeni (Marcu Bozici); Iscroni (Jean Dumitrescu); Aninoasa (Ladislau Gadó; Simion Iancu); Vulcan (Andrei Lua; Andrei Lica; Francisc Brukner şi Avram Goldstein; Teofil Dumitraş; Ernö Banka; Ioan Rusu; Sabin Fizeşan; Gustav Szapko – motocicletă; Gustav Sapho şi soţia; Samuilă Enea; Ioan Liska; Alfred Rudolf; Ioan Radu; Francisc Konka); Lupeni (Gheorghe Mailat; Iosif Collarini; dr. Friderich Faltick; Carol Mariolaki; Maxim Iacob; Uricani Valea Jiului; Ştefan Corpadi şi Iosif Sijjarto; Socie­tatea Minelor de Căr­buni - 3). Numărul de ordi­ne 1 îi aparţinea, fireş­te, au­to­mobilului Pre­­­fec­tului judeţului Hune­doara.

 

Piaţa auto

 

Am fost curioşi să aflăm dacă, în perioada interbelică, în Valea Jiului exista o piaţă auto. Am aflat că, sporadic, la rubrica de mică pu­blicitate a presei locale erau publicate anun­ţuri de profil. Vă prezentăm câteva din ofertele vremii: „Automobil/ De vânzare un automobil marca Fiat, motorul putere de 28 cai în stare bună. Reflectanţii sunt a se adresa la Tipografia Jiul Cultural Petroşeni” (15 iulie 1923)  „De vânzare un automobil/ cu 10 H.P. Citroen, curat, nou, nefolosit. Reflectanţii să se adre­seze propri­etarului dlui Ioan Liszka ca­sier la soc. Pe­tro­şani din Vul­­can. Auto­mobilul e de vân­zare urgent şi se poa­te vedea la lo­cuinţa sus­numitului din str. Mihai Vi­teazul (Crividia) No. 12”. (7 februarie 1926)”„Aviz. Aduc la cunoştinţa on. Public, că începând cu 20 Decembrie 1926, am pus la dispoziţia on. Public un Auto-Camion pentru import şi export cu preţul cel mai moderat. Mailat Gheorghe, Petroşeni, lângă (Usina Electrică) casa Grosek”. (12 decembrie 1926).

 

Prima reprezentanţă

 

De reţinut că la 18 martie 1929 se deschide prima reprezentanţă auto din Valea Jiului. Reprezentanţa aparţinea societăţii Leonida&Comp. din Bucureşti şi avea sediul la Petroşani, pe Calea Regele Ferdinand, chiar în localul Băncii Târgu-Jiu. Din anunţul publicitar aflăm că reprezentanţa era bine „asortată” cu „piese de tot felul, cauciucuri Goodear, uleiuri etc.”. Chiar dacă suntem asiguraţi că preţurile la maşini sunt „cele mai convenabile”, pentru a cumpăra un automobil marca Chevrolet, Cadillac, Lasalle ori „renumitele Crysler”, suntem siguri că şi în anul 1929, ca şi în 2013, trebuia musai să ai ceva la portofel.

 

Primele şcoli de şoferi

 

După cum s-a văzut oferte şi parc auto existau, mai era nevoie doar de şoferi. Dar ca să fii şofer, şi în acele vremuri ca în 2013, trebuia să urmezi o şcoală de şoferi, iar apoi să susţii un examen.

Şcoală specială de şofeuri Deva anunţă deschiderea la 15 noiembrie 1926 a primului curs de şoferi în Petroşani: „Cursul va cuprinde o parte teoretică şi alta practică şi este autorizat de către autorităţile locale, toţi absolvenţii vor fi supuşi la sfârşitul cursului la un examen, primind astfel permisul de conducere pentru automobile. Limba de predare va fi cea cerută de lege la examenul de şofeuri (Română), iar în cazul cererii generale se vor da explicaţii şi în limba Maghiară. Pentru probele practice elevii cursului vor avea la dispoziţie două automobile. Taxa totală pentru urmarea cursului este: particulari – Lei 3.000; Funcţionari şi Ofiţeri – Lei 2.600, Studenţi – Lei 2.300. Doritorii de a participa la cursuri sunt rugaţi de a se prezenta cât mai curând la Biroul de afişaj MUNTEAN şi COMP. Petroşeni. Durata cursului e una Lună 2 săptămâni teoretic, 2 practic. Taxa de înscriere: L. 100”. Un om respectat de comunitatea petroşeneană, Teodor Munteanu, tipograf la Jiul Cultural, era responsabilul cu înscrierile.

La 15 noiembrie, cursanţii petroşeneni ai şcolii de şoferi s-au întâlnit, la orele 12 „trecute fix”, cu reprezentantul şcolii, inginerul Crişan, în localul Tipografiei Jiul Cultural. Peste o săptămână, la 25 noiembrie, 20 de elevi din Deva ai inginerului Crişan au susţinut examenul la Lugoj, în faţa comisiei, ieşind „cu tot succesul, fără să cadă vreunul”.

 

 

„Pionierii” accidentelor

 

Dacă în zilele noastre tragediile rutiere apar mai mult la rubrica „diverse”, în perioada interbelică, accidentele petrecute pe şosele reprezentau o ştire „bombă”, găzduită îndeobşte chiar pe prima pagina a ziarelor. Însă, odată cu înmulţirea accidentelor, accidentul rutier îşi pierde din caracterul senzaţional, intrând în zona banalităţii, migrând în paginile de interior.

Din accidentele rutiere de „pionierat” întâmplate în Valea Jiului am reţinut câteva, care au suscitat atenţia cititorilor de presă: „Accident cu automobilul. Duminică 29 Iulie automobilul D-lui Toderaş din Petroşani, mergând cu viteză nebună spre Pui, în dreptul staţiei Băniţa, din cauza vitezei şi a frânelor defecte s-a izbit de un stâlp, prăbuşindu-se în şanţ. Şoferul Toderaş Bela s-a ales cu ambele picioare fracturate, iar ceilalţi pasageri cu contuziuni destul de grave”. (Relatare din 5 august 1928)  „Un accident. D-l judecător T. Făurescu, şef al judecătoriei din Petroşani, cu ocazia unor cercetări în Câmpul lui Neag, a suferit un accident care putea să-i fie fatal. Oprindu-se în vârful unei pante, motorul autobuzului cu care mergea, acesta s-a răsturnat asupra unei prăpăstii. Mai grav a fost rănit d. dr. Bruno Halmos, apoi d-nii: grefier Goga, Dr. E. Molnar. D-l Făurescu a scăpat cu leziuni mai uşoare şi cu o mână sucită”. (10 august 1930)  „Grav accident. Zilele trecute s-a întâmplat un grav accident pe şoseaua Haţeg-Petroşani. Camionul Dv. 425, proprietatea d-lui Gherson Rudolf din Haţeg, transportând zarzavaturi la Petroşani şi mergând cu viteză mare, voind să treacă înaintea cursei de persoane, din neglijenţa şoferului, s-a răsturnat în şanţul şoselei, la ieşirea din hotarul comunei Livadia de câmp. În maşină se aflau 3 persoane, dintre care proprietarul Gherson a rămas mort pe loc, iar şoferul şi un bulgar, grav răniţi, au fost internaţi în spitalul din Haţeg, unde ambii au încetat din viaţă”. (21 septembrie 1930)  „Grav accident de automobil. D-nul Sterian Gais, şef-portărel de pe lângă judecătoria din Petroşani, pe când suia o pantă în hotarul comunei Cîmpuluineag cu un automobil de piaţă, unde avea să ţină o licitaţie, însoţit fiind şi de fiica sa, maşina defectându-se, şoferul n-a mai putut-o opri şi a pornit înapoi pe pantă. Cum alături era o prăpastie, d-l Gais împreună cu fiica sa au sărit jos, rănindu-se grav la faţă şi corp, peste d-l Gais trecând chiar roţile maşinii. Ambele victime sunt grave rănite şi se găsesc sub cură medicală. (12-19 iulie 1931)  „Încă un accident de automobil. Maşina de piaţă No. 69 Dv., condusă de şoferul David Cocotă, pe când se înapoia de la Târgu-Jiu, în drum spre Petroşani, la cantonul No. 1 de pe defileul Jiului, la un moment dat s-a prăbuşit în Jiu. În automobil se găseau Coloman Ştefan, Coloman Ladislau şi I. Pobel. Toţi s-au ales cu grave leziuni pe tot corpul. Ultimul, fiind mai grav rănit la cap, a fost internat în spitalul din Petroşani, însă a încetat din viaţă după câteva ore”. (12-19 iulie 1931)

    

Incidente cu bandiţi şi scandalagii

 

Indubitabil, şosele vremii reprezentau adevărate pericole. Când scăpau cu bine de accidente, şoferii erau traşi pe dreapta de… tâlhari. În volumul subsemnatului, Prăvălia cu istorii am refăcut povestea unei temute şi active bande de tâlhari care au înspăimântat Valea Jiului şi împrejurimile sale în anii 1928-1929.

Banda, care avea un nume înfiorător - Mâna neagră, a operat din greu şi pe şoselele Văii Jiului şi împrejurimilor, după cum urmează: 29 Martie 1929. Pe drumul Băniţa-Merişor, spre Petroşani, la o cotitură e atacat automobilul în care se afla ing. Soriş Daică. Bandiţii Muntean Ilie şi Chiruţă Vasile ies în faţa maşinii, mascaţi şi înarmaţi cu puşti, somându-l să oprească. L-au jefuit de 4.500 lei şi un ceas de aur cu lanţ. Lovitură reuşită.  30 Aprilie 1929. Şoseaua Surducului. Muntean Ilie, întovărăşit de Chiruţă Vasile, stau la pândă în pădurea de lângă şosea. Automobilul, condus de Imling Matei, este somat să oprească. Bandiţii, înarmaţi cu puşti şi mascaţi, îl jefuiesc pe petroşeneanul Imling de 4.800 lei şi îl deposedează şi de acte. Altă lovitură izbutită.  Iulie 1929. Drumul Petroşani-Peştera Bolii. Ilie Muntean, Chiruţă Vasile, Hurducan Gheorghe şi Ştefănescu Ioan, înarmaţi şi mascaţi, stau la pândă. Trece un automobil. În el - doamna Maria Hoffman din Vulcan şi, bineînţeles, şoferul. Bandiţii îl ameninţă cu armele pregătire să tragă, somându-l să oprească. Deşi pare o pradă uşoară, doamna Maria Hoffman nu se  intimidează. Îi spune şoferului să nu oprească şi să ambaleze motorul. Luaţi prin surprindere, bandiţii trag două focuri de armă. Însă e nimerit doar…  automobilul. Din fericire, nu prin părţile esenţiale. Prin urmare, lovitură eşuată…  16 Iulie 1929. Drumul Băniţa-Merişor. Pe acesta trece un automobil. La bordul lui se află 3 persoane, două doamne, Clara Sârb şi Tereza Verez, şi un domn, Virgil Sârb. Toţi 3 din Lupeni. Bandiţii Muntean Ilie şi Chiruţă Vasile, în deja cunoscutul şi înspăimântătorul „echipament de lucru” - mascaţi şi înarmaţi -, îl somează pe şofer să oprească. Acesta nu opreşte. Din contră, accelerează. Văzând că le scapă prada, bandiţii trag două focuri asupra lor. Maşina se îndepărtează. Din nou, n-au avut noroc…  11 August 1929. Defileul Jiului. Muntean Ilie şi Iancu Aurel ies pe Defileul Jiului să o pună iar de o tâlhărie. „Plimbarea” le este răsplătită… Un automobil trece pe şoseaua din defileu. În maşină se află 4 craioveni - N.C. Ştefănescu, Ion D. Bota, Grigore Săndulescu şi Constantin P. Negrilă. Bandiţii mascaţi îi somează cu armele să oprească. Oltenii nu se lasă şi, „dând viteză mare”, se îndepărtează de bandiţi. Care trag 4 focuri de armă asupra pasagerilor maşinii, rănindu-l grav pe Bota şi mai puţin grav pe Săndulescu. Iar bandiţii au dat chics…  Tot în vara anului 1929. Drumul Surducului. Banditul Muntean Ilie, pândind pe drumul Surducului, vede trecând un ţăran. Fiind ţăran, nu avea maşină. Banditul nu-l iartă şi îl jefuieşte de 800 lei. 

Când nu erau opriţi de tâlhari, şoferii/ pasagerii maşinilor se confruntau cu… scandalagii turmentaţi. Iată o relatare concludentă a unui astfel de caz: „Proprietarul autobuzului Petroşani-Deva, atacat de nişte cheflii. Dl. Teofil Dumitraş, proprietarul autobuzului de persoane Petroşani-Deva, a fost atacat de 3 indivizi turmentaţi de băutură, în hotarul comunei Sf. Maria, pe când se înapoia cu maşina de la Deva spre Petroşani. Dl. Dumitraş, văzând că se află în pericol împreună cu ceilalţi călători din maşină, s-a repezit spre indivizii cu chef, ce se postaseră înaintea autobuzului, şi care se numesc: Ceriban Petru, cantor (!), Ioan Marionţ şi George Faniş, primar (!!!), şi le-a aplicat câte o lovitură cu manivela de la maşină, rănind grav pe Marionţ. Belicoşii cheflii au fost astfel bătuţi măr şi reclamaţi şefului de post din Sf. Maria, pentru atacul pus la cale, cazul aducându-se şi la cunoştinţa parchetului”.  Intervenţia lui Dumitraş, şofer şi patron, dă un cu totul alt înţeles expresiei „neam de manivelă”.

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
•