Diana NICHITEANU – structura paradoxală a afectelor
Tânăra actriţă Diana-Maria Nichiteanu s-a născut la 22 aprilie 1983, la Braşov. Părinţi: tatăl, Grigore-Dorin, şi mama, Ana. Provine din oraşul cunoscut în peisajul teatral românesc prin Festivalul de teatru contemporan, iar pentru teatrul din Petroşani, important, pe de o parte, fiindcă, prin participarea la acest festival, teatrul nostru
s-a impus în mişcarea teatrală românească în anii 1980, luând o serie de premii, iar pe de altă parte, fiindcă de aici provin şi doi dintre cei care au făcut aceasta posibil:  regizorul Florin Fătulescu şi actorul Åžerban Ionescu. Diana Nichiteanu, cu o asemenea „zestre” morală în spate, se cuvine să-şi însuşească lecţia lor de dăruire.
Ea a absolvit Liceul cu profil german „Johannes Honterus”, specializarea limbi străine, 1998-2002, din Braşov, şi Universitatea „Lucian Blaga”, din Sibiu, Facultatea de Litere şi Arte, Secţia Artă Teatrală, promoţia 2006, tot într-un mediu nemţesc. Este de presupus că în formarea sa şi-au pus amprenta disciplina şi cultul muncii dusă până la a se rotunji în creaţie. Ambele oraşe având şi câte un teatru – iar Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu, în ultimii ani organizând şi Festivalul internaţional de teatru, aducând trupe şi formaţii de teatru de pe toate meridianele lumii – studenta Diana-Maria Nichiteanu a văzut experienţe şi căutări diverse din lumea teatrului şi le-a supus regândirii sale. Mai mult, unul dintre actorii care şi-a făcut stagiatura la Petroşani şi a determinat momentul de vârf al teatrului nostru, regretatul Virgil Flonda, i-a fost cel mai exigent şi, cum i se spunea, „profesionist” profesor.
Diana Nichiteanu se prezintă la Teatrul Dramatic „I. D. Sîrbu”, cu o demnă experienţă profesională din facultate. Nu este puţin lucru să te confrunţi, sub ochii dascălilor Adriana Popovici, Åžerban Puiu, Veronica Popescu (preparator) şi, îndeosebi, Virgil Flonda cu personaje diverse, care presupun şi o asumare culturală a operelor şi autorilor respectivi. Să le transcriem, ele fiindu-i prima filă din cartea de identitate: anul I: Anghelina în Moromeţii, de Marin Preda; Ioana Boiu în Suflete tari, de Camil Petrescu; Helea în O melodie varşoviană, de Leonid Zorin; anul II: Sofia în Cei din urmă, de M. Gorki; Hedda Gabler în Hedda Gabler, de Ibsen; Catarina în Îmblânzirea scorpiei, de W. Shakespeare; anul III: Alison în Priveşte înapoi cu mânie, de J. Osborne; Desdemona în Othello, şi Helena în Visul unei nopţi de vară, de W. Shakespeare, şi Olga în Trei surori, de A. P. Cehov. Îşi dă examenul de licenţă cu rolul Mijlociul din În largul mării, de SÅ‚awomir Mrożek, dificilul dramaturg contemporan polonez. Joacă un rol secundar şi în spectacolul Joia dulce, de J. Steinbeck, regia Adriana Popovici, pe scena Teatrului „Radu Stanca” din Sibiu. Este o fată înaltă, cu alură de sportivă, uşor ţi-o poţi imagina în piruete de dans, dar şi într-un joc de volei, o fată căreia îi plac poeziile. Pentru admitere la facultate s-a prezentat cu un repertoriu bogat în poezie: Satira Duhului meu, de Gr. Alexandrescu, Blesteme, Noiembrie şi Furtuna, de G. Topârceanu, Copacul, de Romulus Guga, Cuplul şi Ar trebui, de Ana Blandiana; fabulele Bivolul şi coţofana şi Câinele ovreiului, de G. Topârceanu; completat cu povestirile Sta scris, de Hans Daiber, şi Pauza de prânz, de Wolf Wondratschek, şi monoloagele din Iona, de Marin Sorescu, şi Porumbelul, de Patrick Susskind. Ea spune că poemul Blandianei i-a purtat noroc, cu dorinţa de înţelepciune şi „dorul de-a merge”: ”Ar trebui să ne naştem bătrâni, / să venim înţelepţi, / să fim în stare de a hotărî / soarta noastră în lume. / Să ştim din răscrucea primară ce drumuri pornesc / Åži iresponsabil să fie doar dorul de-a merge”.
Pe scena Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu”, Diana Nichiteanu debutează cu rolul Corifeu din Critis sau gâlceava zeilor, de Radu Stanca, şi continuă cu Gerda din Crăiasa zăpezii, de H. Ch. Andersen, Raisa din Sinucigaşul, de Nikolai Erdman, Maria Scoţiei din Elisabeta I, de Paul Foster, Frosa din Idolul şi Ion Anapoda, de G. M. Zamfirescu, sau Anna din Paznicii de noapte, de Stratis Karras. Rolul Jill Tanner, poate sub semnul „întâlnirii” celor doi mari prieteni, cândva fondatori ai Cercului Literar de la Sibiu şi nu numai – să fie încununat de talent şi izbândă!
Pe scena petroşeneană debutează cu rolul Corifeul I din Critis sau Gâlceava zeilor, de Radu Stanca, realizând 11 roluri, dintre care două pline candoare şi voiciune, Gerda din Crăiasa zăpezii, de Hans Ch. Andersen, şi Fetiţa din Fetiţa cu chibrituri, după acelaşi scriitor danez de Diana Boboc, şi alte cinci bine împlinite din piesele de maturi, care i-au solicitat, pe lângă candoare, o anume pătrundere spre zonele generatoare de tristeţe: Raisa din Sinucigaşul, de Nikolai Erdman, Regina Maria Scoţiei din Elisabeta I, de Paul Foster, Frosa din Idolul şi Ion Anapoda, de G. M. Zamfirescu, Femeia din Afară, în faţa uşii, de W. Borchert, şi Anna din Paznicii de noapte, de Stratis Karras.
Împletirea dintre candoare şi tristeţe, chiar cu note pregnante ale acesteia din urmă date de o înţelegere a cauzelor, îi dă tinerei actriţe un profil aparte, de structură paradoxală a afectelor şi un aer de mister şi duioşie cu care învăluie compoziţiile artistice. Cu aceste date construieşte personajul Alison din Priveştre înapoi cu mânie. (D.V.)

Delia CIORÄ‚ÅžTEANU – experienţă şi voce pregnantă
Delia Cristina Ciorăşteanu s-a născut la 25 mai 1974, la Galaţi. Părinţii: tatăl, Traian Dumitru, şi mama, Petrica – ingineri energeticieni. Provine dintr-un oraş unde există de peste o jumătate de secol un teatru profesionist, Teatrul de Stat Galaţi, care organizează de ceva timp un Festival Naţional de Comedie. Trebuie spus că în acest teatru au lucrat până la pensionare actorii Lucian Temelie şi soţia sa Stela Popescu Temelie, care şi-au început carierea şi cei mai frumoşi ani de dăruire pentru artă pe scena petroşeneană, în perioada “ romantică “ a acesteia. In perioada de duzpă 1989, familia Temelie înfiinţează Teatrul particular “Trianon”, cu a cărui trupă realizează spectacole pentru copii, tineret şi maturi, prezentându-le prin întreaga ţară. Åži teatrul nostru şi-a intersectat turneele prin diferite localităţi cu acest teatru. Un teatru, în adevăratul sens al cuvântului, particular. În toamna anului 1992, după absolvirea Grupului Åžcoplar Industrial “Elena Doamna” din Galaţi, Delia Cristina Ciorăşteanu este angajată de Lucian Temelie în trupa sa. Debutează cu rolul principal, în travesti, din David Copperfield. Delia avea doar 18 ani şi copiii o iubeau foarte mult, poate unde era copilăroasă ca şi ei, unii chiar întrebând-o: În ce clasă eşti? Stă în această trupă până în 1995, timp în care joacă foarte multe roluri: Fetiţa din Fetiţa cu chibriturile, după Andersen; Domnişoara din Domnişoara Ursuză, de Iulia Haşdeu; Măndica din Arvinte şi Pepelea, de V. Alecsandri; Vulpea din Regele ţării minunate, de Henrich von Kleist.
În 1995 participă la audiţie pentru spectacolul Danaidele, în regia lui Silviu Purcărete, la teatrul naţional din Craiova. Reuşeşte şi, după două luni de repetiţii, începe pe­riplul prin lume cu acest spectacol. În 2 ani are şansa să participe cu acest spectacol la marile festivaluri de teatru de la Avignon, Glasgov, Amsterdam, Paris, Dublin, New York.
În 1997 intră la facultate, la Uni­versitatea “Hyperion”, secţia Actorie, unde îi are profesori la actorie în cei 4 ani pe Ion Lucian, Liviu Pancu, Victor Radovici, Tudor Mărăscu; la istoria teatrului românesc pe Natalia Stancu, iar la istoria teatrului universal pe Silvia Cucu.
Delia se prezintă, de la 1 octombrie 2008, la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroşani, cu o experienţă profesională de invidiat, cu grele examene de clasă: anul I: Maria din Piticul din grădina de vară, de D. R. Popescu; anul II: Eleva în Steaua fără nume, de M. Sebastian; Kristin din Domnişoara Julie, de Strindberg; Natalia Stepanovna din Cerere îm căsătorie, de Cehov; Veta din O noapte furtunoasă, de I. L. Caragiale; anul III: Puck din Visul unei nopţi de vară, de Shakespeare; Regina Mamă din Richard al III-lea, de Shakespeare.
În anul al III-lea de facultate participă la audiţia realizată de regizorul britanic Pip Simmons la Teatrul Evreiesc de Stat Bucureşti, pentru spectacolul An die Musik, spectacol realizat în primăvara anului 2000 şi jucat timp de un an prin Europa:  Avignon (selecţie oficială), Berlin, Nancy, o lună la Londra, o lună turneu în Universităţile britanice, în Olanda, în Danemarca etc.
Promovează examenul de licenţă în Arta Actorului la UNATC Bucureşti, cu rolul Mama Annei Frank din acest spectacol (An die Musik), şi lucrarea Teatrul politic, teatrul secolului XX, în sesiunea iunie 2001, cu media 10 (zece). Spectacolul pentru examen este unul documentar, bazat pe fapte reale, despre soarta deţinuţilor din lagărele de concentrare naziste din timpul celui de-al doilea război mondial.
După absolvire se reîntoarce în trupa Teatrului “ Trianon “ din Galaţi. Pe lângă rolurile din piese de copii (Vrăjitoarea din Domniţa Lacrimă Furată, de Dan Tărchilă; Tom din Prinţ şi Cerşetor, de M. Twain; Mama din Făt-Frumos din lacrimă, de M. Eminescu; ş.a.), joacă în spectacole pentru tineret (Veronica din Nemuritorul, de Lucian Temelie; Eleva din Lecţia de E. Ionescu; Dresoarea din Dresoarea de fantome, de I. Băieşu; Miţa din D’ale lui Caragiale).
În decembrie 2007 Lucian Temelie, mentorul trupei decedează şi trupa îşi încetează existenţa. Aşa că în octombrie 2008 se prezintă la Teatrul Dramatic “ Ion D. Sîrbu “ din  Petroşani, locul unde omul care i-a călăuzit paşii pe scenă, actorul şi regizorul Lucian Temelie, şi-a început cariera.
Aici debutează cu rolul Doamna Addy din Nebunele vacanţe la New York, în regia Rodicăi Băiţan, de la Teatrul Naţional Tg. Mureş. După un Puck ce a ordonat şi vrăjit qui-pro-quo-urile iubirii în Visul unei nopţi de vară, de W. Shakespeare, în regia artistică de examen a Nicoletei Bolcă, regizorul Horaţiu Ioan Apan i-a construit un rol de scenarist sau regizor secret, Drury, în spectacolul Priveşte înapoi cu mânie. (D.V.)

John Osborne
PRIVEÅžTE ÎNAPOI CU MÂNIE
În româneşte de
Any Florea şi Nicolae Minei
Premiera: 28 februarie 2009, ora 18:00
Distribuţia:
Jimmy – DRAGOÅž SPAHIU
Cliff – RADU LUPU
Alison – DIANA NICHITEANU
Helena – IRINA BODEA-RADU
Drury – DELIA CIORÄ‚ÅžTEANU

Scenografia: VIOARA BARA
Regia artistică: HORAÅ¢IU IOAN APAN

Realizatorii spectacolului
Look Back in Anger (Priveşte înapoi cu mânie),
ce a constituit manifestul unei mişcări în teatru mondial,
vă invităm să participaţi, furioşi şi nefurioşi,
disperaţi sau mai puţin disperaţi,
fericiţi sau mai puţin fericiţi,
fiindcă veţi găsi pe scenă ecoul problemelor dumneavoastră.
Minunaţii actori Dragoş Spahiu, Radu Lupu, Diana Nichiteanu, Irina Bodea-Radu, Delia Ciorăşteanu, în cadrele scenografice semnate de Vioara Bara, şi sub bageta regizorală a lui Horaţiu Ioan Apan vă aşteaptă cu mare bucurie în sala de spectacole a Teatrului Dramatic “Ion D. Sîrbu”, sâmbătă, 28 februarie, ora 18:00.

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.