Interviu neconvenţional cu scriitorul Valeriu Butulescu despre lansarea ultimei cărţi a confratelui său Marian Boboc 

 

Pe 15 august, sus în Parâng, unde a fost odată Căsuţa din Poveşti a avut loc o lansare de carte ca-n poveşti: volumul „Pribegii turistice în Valea Jiului” de Marian Boboc! înând cont de ineditul şi pitorescul situaţiei ne-am gândit să-i luăm un interviu d-lui Valeriu Butulescu, preşedintele Comisiei de Cultură din cadrul Consiliului Local, omul care a prezentat acest volum în faţa unui public numeros, destins şi plin de voie bună.

 

- Domnule Valeriu Butulescu! Cum apreciaţi această lansare de carte, grefată pe o serbare populară, tradiţionala deja Nedeie a Troiţei?

- Excelentă! Uneori e bine să mai ieşim din tiparele convenţionale.  A vorbi,  pe culmea munţilor, despre o carte care invită la drumeţii montane mi se pare ceva foarte nimerit. Iar suprapunerea cu Nedeia Troiţei a fost benefică. În chiar ziua numelui său, Marian Boboc a avut parte de o lansare de invidiat: i-au cântat trei orchestre, l-au ascultat şi felicitat parlamentari, primari, consilieri, rapsozi populari, feţe bisericeşti, prieteni ai literaturii, dar şi ai muntelui. Niciodată, în toată istoria literaturii Văii Jiului, nu s-a lansat o carte la o altitudine atât de mare…

- Ale cui sunt meritele?

- Merituoşi sunt mulţi. Uneori e riscant să-i enumeri. Mereu uiţi câte un nume important şi pe urmă tragi ponoasele. Aici trebuie menţionat în primul rând Autorul, care a avut răbdarea să şteargă praful de pe ziarele vremii, scoţând la lumină evenimente şi imagini tulburătoare din trecutul turistic al Văii. Apoi, o contribuţie decisivă în promovarea volumului a avut primarul municipiului Petroşani, Tiberiu Iacob-Ridzi, ca de obicei, aproape de promovarea turismului…

- Este turismul o alternativă la minerit?

- N-are rost să vorbim de alternative. Mineritul şi turismul nu se exclud câtuşi de puţin. Avem bogăţii mari în subteran, avem bogăţii fără seamăn sus pe munte. Vom face şi minerit, şi turism!

- Sunteţi foarte optimist…

- Nu poţi fi altfel, dacă eşti om de bună- cre­dinţă. Mina Livezeni are cele mai mari rezerve de cărbune superior, din întreaga Românie. La câţiva kilometri de puţurile ei se ridică Masivul Parâng, adevărată perlă a Carpaţilor. Cum să te simţi sărac, când ai la îndemână atâta bogăţie?

- Unii sunt de altă părere...

- În democraţie unii vor fi mereu de altă părere. Mereu vor exista şi cârcotaşi, nemulţumiţi de profesie, mercenari ai negaţiei. Sau, pur şi simplu, oameni sceptici din fire. Revoluţia turismului din Parâng nu e o poveste. Spre disperarea unora, proiectul Domeniului Schiabil Parâng prinde contur. Acest proiect a fost promovat, cu mult calm, de actualul primar, într-un climat de maximă ostilitate, sub o ploaie de contestaţii. Åži uite că a reuşit. Nu întâmplător, Nedeia Troiţei şi lansarea cărţii de care vorbim s-au făcut lângă fundaţia unui pilon de la noul telescaun…

- Era nevoie de un nou telescaun?

- Sigur că era! Mergeţi în Alpii elveţieni sau austrieci, să vedeţi acolo cum se intersectează telescaunele. Dacă vrem să deservim milioane de turişti, dacă vrem să scoatem bani din turism, avem nevoie de o bază materială pe măsură. Turistul de azi nu mai urcă muntele cu piciorul pentru doi mici şi o bere, aşa cum o făcea pe vremurile evocate de cartea lui Marian Boboc. Aşadar, în Parâng, telescaunul cel vechi (roşu), împreună cu cel nou (portocaliu) vor duce sus mii de turişti, indiferent de vederile lor politice…

- Deci, se pot face bani din turism?

- Vă referiţi la turismul montan, sau la cel politic?

- La turismul montan, bineînţeles. Åži să nu-mi daţi iar exemple elveţiene!

- Turismul de azi e mai mult decât o distracţie. Este o activitate economică aducătoare de mari venituri. Dacă Valea Prahovei vi se pare un exemplu insuficient, mergeţi să vedeţi telegondolele polonezilor la Zakopane, sau cele bulgăreşti, la Bansko.

- Åži cum rămâne cu telegondola noastră?

- Face parte din proiectul în desfăşurare. Telegondola va duce turiştii, din oraş, direct în munte. Ea va încorona opera, şi se va da în folosinţă doar atunci când baza materială va fi gata. Chiar şi în acest caz, municipalitatea, aşa portocalie cum e ea, a gândit perfect. Oamenii urcă cu mare bucurie sus, dacă ai ce să le arăţi. A dovedit-o şi Nedeia Troiţei, din 15 august. Telescaunul cel roşu  al primăriei a transportat (gratis) mii de petroşeneni. Pentru că sus a fost frumos, distracţie, iarbă verde, parapantişti, muzică, lansare de carte, oameni politici etc. Iar sponsorii au pus la bătaie, tot gratis, şapte berbeci dintre cei mai graşi, preparaţi după minunate reţete momârlăneşti, rămase de pe vremea lui Burebista…

- Care moment vi s-a părut a fi punctul culminant?

- În ziua de hram a  Sfintei Maria, am asistat la coborârea din ceruri, cu parapanta, a unei tinere şi graţioase Marii, îmbrăcată momârlăneşte, aşezată confortabil pe genunchii lui Tomy Coconea, vicecampion mondial la parapantă. Aterizarea s-a făcut, ca la carte, chiar la câţiva paşi de Sfânta Troiţă…

- Să revenim la carte…

- Dar tot ce v-am spus se leagă, fie şi indirect, de această carte, care este o pledoarie pentru turism. Autorul se înscrie clar pe linia scriitorilor iubitori de drumeţie. Munţii Neamţului descrişi de Calistrat Hogaş par mai frumoşi decât sunt în realitate. Paradoxal, „România pitorească” rămâne opera de bază a lui Vlahuţă. Iar Falsul tratat de vânătoare (Pseudokinegetykos) al lui Odobescu este un cât se poate de autentic tratat de promovare a turismului. Acesta este mobilul spiritual şi  în cazul lui Marian Boboc. De aceea l-au susţinut, şi primarul, şi consiliul municipal… Cartea promovează turismul, fiind una de interes public...

- Beneficiază Valea Jiului de susţinere la centru în promovarea turismului?

- Eu aşa cred. Dacă cineva acolo sus nu ne iubea nu ne trezeam în braţe cu acest cadou, numit Domeniul Schiabil Parâng, pentru care Bucureştiul ne-a alocat peste 80 milioane euro. Subliniez, investiţiile din Parâng se fac cu bani de la bugetul central, nu din taxele locale, de gloabă sau păşunat. Despre lobby-urile făcute pentru finanţarea dezvoltării turismului Văii Jiului ne-ar putea spune mai multe Monica Iacob-Ridzi (prezentă şi ea la Nedeia Troiţei), din perspectiva a opt ani de deputăţie…

- Aşadar, fără susţinere la centru nu se poate?

- Nu se poate! Fiecare zonă a ţării se luptă pentru finanţare. Trebuie cumva să te apropii de oamenii mari şi tari ai acestor timpuri. Acest lucru se face cu tact şi diplomaţie, nu spărgând capetele scutierilor! Faptul că se finanţează, de la centru, o telegondolă la Petroşani, şi nu la Rânca Gorjului sau Muntele Mic de la Caransebeş, arată că cineva acolo sus pe noi ne iubeşte. Acum îmi trece prin minte titlul unei fermecătoare operete a compozitorului francez Offenbach: Frumoasa Elena…

- Vă gândiţi cumva la ministrul Dezvoltării şi Turismului, Elena Udrea?

- Exact! Că doamna ministru e frumoasă, vedem cu toţii. Iar de deşteptăciunea ei s-a convins chiar şi Opoziţia. Deşi nu prea-i place să recunoască. În mod sigur, nimeni nu e atât de naiv, încât să creadă că vizitele frecvente ale Elenei Udrea în Valea Jiului sunt întâmplătoare. Că i-au căzut, aşa, cu tronc, Straja şi Parângul… 

- Ce ne mai puteţi spune despre carte?

- Nimic mai mult, decât că e bună şi utilă. Vă las plăcerea de a-i descoperi valorile prin lectură. E o carte cu greutate, la propriu şi la figurat. Am lansat multe cărţi, dar aceasta trage cel mai greu la cântar. Åži mi-a fost dat să mai bifez nişte recorduri. Niciodată n-am lansat o carte, atât de sus faţă de nivelul mării. Åži niciodată n-am avut un auditoriu mai numeros. Oamenii au oprit horele şi învârtitele pentru a ne asculta. Åži ne-au ascultat, cu respect şi atenţie. Pentru aceasta, în final, daţi-mi voie să le mulţumesc.

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.