Presiuni asupra cetăţenilor?

Secretarul filialei hunedorene a PNR, Mihai Florea Stoica, a declarat că „în urmă cu câteva zile, şase familii din Deva au primit notificări din partea primăriei, prin care li se cerea, fără un temei legal, ca în termen de trei zile să prezinte toate ac­tele care certifică legalitatea construirii propriilor case şi a altor dependinţe, autorizaţii, proiecte etc. Aceste acte se găsesc în propriile arhive ale primăriei. Prin aceasta reprezentanţii primăriei au onorat promisiunea domnului primar de a plăti o poliţă acestor familii care au îndrăznit să spere în a trăi într-un mediu să­nătos în propriile case şi să aibă o viaţă privată liniştită. Climatul acesta de hărţuire a fost instituit 

oficial odată cu acea scrisoare deschisă a domnului primar din 6 august. Răspunsul destinatarilor nu a fost consemnat de presă, nici de administraţie. (...) Şansele complexului Aqualand de a funcţiona legal par să se împuţineze pe zi ce trece. E cât se poate de regretabil acest lucru, iar vina nu este în curtea acestor familii, cât în curtea unei clase populiste şi autiste”.

Scrisoarea primarului Petru Mărginean din 6 august a fost adresată familiilor din Deva care au obţinut în instanţă anularea autorizaţiei de mediu pentru staţia de cogenerare din cadrul complexului Aqualand. 

„Aşadar, domnilor, aţi câştigat o bătălie, dar nu şi războiul! (...) Complexul Aqualand nu se va închide. Chiar dacă motorul de cogenerare care producea energie electrică, o parte vândută în sistemul naţional, dar şi energie termică, a fost oprit. Sperăm noi că doar temporar. Există un proiect care se va finaliza în toamnă, care prevede retehnologizarea acestei staţii de producere a energiei, montarea de filtre speciale şi panouri antifonice în jurul ei, dar şi a unui covor de cauciuc sub motoare pentru înlăturarea trepidaţiilor. Sperăm că autorităţile de mediu vor fi alături de noi şi vom obţine toate avizele necesare pentru repornirea staţiei de cogenerare”, spunea primarul Devei în scrisoarea deschisă.

 

Cetăţeni fără apă şi canalizare

O altă problemă prezentată de liderii PNR s-a referit la promisiunile făcute anul trecut cu privire la extinderea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în cartierul Viile Noi din Deva. „Este un subiect important şi cu o lungă istorie. Practic, în urma unor discuţii cu oamenii din zonă, povestea începe înainte de 1989, de când ei s-au mutat acolo. (...) În 2012, an electoral, directorul ApaProd a convocat cetăţenii ce locuiesc în acea zonă promiţându-le demararea lucrărilor în 2013. Administraţia municipiului şi ApaProd au vehicu­lat apoi diverse termene încă neconfirmate de realitate. Ultimele termene aduse în discuţie public au fost cel de-al doilea trimestru al anului 2013 pentru începerea lucrărilor şi anul 2014 pentru finalizare. Ceaţa post-electorală din Viile Noi şi din alte zone neracordate la reţeaua de apă şi canalizare se dovedeşte a ţine de o veche meteahnă a autorităţilor publice indiferent de promisiunile electorale (2012, 2008, 2004...). Ceaţa se menţine şi în prezent, chiar dacă una din promisiunile domnului primar Mărginean a fost restabilirea dialogului cu cetăţenii”, a declarat Horaţiu Năznean. 

Liderii PNR au declarat că cer mai multă transparenţă din partea autorităţilor în această problemă. 

 

Gazon scump sau garduri vii

Peisagistica spaţiilor verzi din Deva a fost o altă temă adusă în discuţie de liderii de la Noua Republică, ei exprimându-şi dezacordul cu opţiunea înlocuirii gardurilor vii cu gazon. „Nu fără argumentaţii temeinice. Nu am văzut un studiu de peisagistică, o viziune a administraţiei care să se raporteze la astfel de studii. Avem până la urmă un cadastru al spaţiilor verzi? Există un proces de monitorizare a stării acestora (conform legii 591 din 1999, aceste lucruri sunt de competenţa autorităţilor administraţiei publice locale). Cu privire la motivarea acestei opţiuni sunt destule contraargumente ce ţin de costurile reale de realizare şi întreţinere a unei monoculturi (gazon), de calitatea aerului din oraş, de lipsa spaţiilor verzi etc. Menţionăm aici doar faptul că este mult mai pretenţioasă şi costisitoare o astfel de cultură”, a declarat Andrei Rosetti.