Totuşi, procurorul şef Mureşan Ioan a dat dispoziţie ca cele două dosare să fie conexate. Ulterior, ofiţerii Brigăzii, din dispoziţia procurorilor, au adus la audieri pe cei din Geoagiu. Ironia sorţii a făcut ca aceştia să recunoască faptele comise. Tot din audieri s-a dovedit şi faptul că între cele două grupări nu există nicio legătură. Ca într-un film de prost gust, procurorul şef Mureşan a dispus disjungerea faţă de aceştia şi înregistrarea unui nou dosar distinct. Oare asemenea manopere nu au izul unui penibil „bambilici procesual-penal”?

În luna ianuarie a acestui an am înregistrat la BT Hunedoara dosarul 4D/P/2012 privitor la o grupare infracţională organizată cu preocupări infracţionale pe linia evaziunii fiscale, spălării de bani, delapidării, cu un prejudiciu total estimat de cca 25 milioane euro. Eu am obţinut informaţiile primare şi le-am aprofundat, fiind ofiţer de caz. Încă de la început am observat conexiuni ale membrilor grupării cu societăţile comerciale ale lui Cupeţiu Dorin şi Balint Dan. Am constatat că deşi firmele administrate de aceştia se aflau în „lanţul infracţional” ca şi societăţi în care s-au produs consecinţe fiscale (a fost dedus TVA nejustificat), acest segment nu apărea a fi investigat în dosarul ST-ului privitor la gruparea coordonată de Cupeţiu Dorin.

În dosarul meu, din probele administrate la dosar a rezultat că liderul grupării era Ilisei Mircea din Hunedoara, apropiat al lui Cupeţiu Dorin.

În cadrul activităţilor desfăşurate au fost interceptate zeci de posturi telefonice utilizate de membrii grupării infracţionale. De asemenea, au fost dispuse controale încrucişate efectuate de funcţionarii DGFP Hunedoara, la societăţile implicate în activităţile infracţionale.

Încă de la început a rezultat preocuparea liderului grupării, Ilisei Mircea, de a găsi funcţionari în structurile locale şi centrale de aplicare a legii, pentru a stopa controalele şi a soluţiona favorabil cercetările declanşate.

La un moment dat au fost interceptate convorbiri telefonice purtate de Ilisei Mircea cu procurorul Cean Sergiu, din cadrul cărora rezulta dincolo de orice dubiu că cei doi se află în relaţii foarte apropiate, că procurorul DIICOT avea cunoştinţă de existenţa dosarului de la DIICOT Hunedoara şi de faptul că problemele lui Ilisei sunt tot mai grave. În cadrul unei discuţii telefonice, a rezultat că Cean se afla la Alba şi că după-amiaza se întoarce la Deva, stabilind să se întâlnească pentru a discuta. În aceeaşi zi, cei doi s-au întâlnit „în parcarea complexului Real din Deva” (adică exact acolo unde Mureşan şi Muntean încercau să-i determine pe soţii Cupeţiu să declare mincinos că aveau întâlnire cu mine). Este foarte important de menţionat că nu au existat discuţii între Ilisei Mircea şi Cean Sergiu cu privire la locul întâlnirii, existând presupunerea rezonabilă că acela era un loc obişnuit pentru astfel de întâlniri. Procurorul Cean Sergiu a coborât din maşină şi a urcat în maşina lui Ilisei Mircea, discutând o perioadă de timp. Activităţile au fost supravegheate autorizat, audio-video de către SRI Hunedoara.

În perioada imediat următoare, Ilisei Mircea a achiziţionat un aparat telefonic nou cu cartelă nouă, a devenit foarte rezervat în discuţii, precaut în comportament. A sfătuit şi pe ceilalţi membri ai grupării să fie rezervaţi în cadrul convorbirilor telefonice, nu a mai făcut întâlniri cu membrii grupării la sediul firmei, întâlnindu-se doar în locuri aglomerate, zgomotoase, greu de supravegheat. A început activităţi asidue de refacere a stocului de mărfuri şi de acoperire cu documente a stocului faptic inexistent. Toate acestea conduc la presupunerea rezonabilă că a fost sfătuit cu privire la cele de mai sus. Mai mult, în cadrul unei discuţii telefonice purtate de Mazilu Corina, sora liderului coordonator, acesta a afirmat în timp ce apela o persoană că “Berbeceanu dispune ce să se facă” ceea ce înseamnă că au fost încunoştinţaţi cu privire la ofiţerul de caz. La data de 12.06.2013, la sediul DIICOT BT Hunedoara am convocat echipa formată din mai mulţi poliţişti din cadrul BCCO Alba Iulia, pentru a pregăti dosarul şi acţiunea care urma să se declaseze a doua zi, constând în zeci de descinderi urmate de percheziţii domiciliare şi ale sediilor societăţilor comerciale investigate. În timp ce desfăşuram activităţi la sediul DIICOT BT Hunedoara, a apărut în zonă şi procurorul Cean Sergiu care s-a prezentat la punctul de acces în clădire şi i-a cerut jandarmului care asigura paza să contacteze pe procurorul Pintea Angela prin telefonul interior şi să o anunţe să coboare că este aşteptată de o rudă a sa. Aceste aspect au fost surprinse şi constatate atât de către mine, cât şi de colegii mei, fiind de îndată sesizat procurorul şef Mircea Adrian. De altfel, chiar procurorul Pintea Angela ne-a informat ulterior că procurorul Cean Sergiu a întrebat-o „ce caută Berbeceanu cu poliţiştii de la Alba la DIICOT Hunedoara”, în ce dosar se desfăşoară activităţi şi dacă personal desfăşoară activităţi în vreun dosar economic.

A doua zi, cu ocazia perchiziţiilor, echipele au constatat că Ilisei Mircea şi Mazilu Corina erau treziţi la ora 6 dimineaţa, îmbrăcaţi şi chiar au spus poliţiştilor că îi aşteptau, reproşându-le ironic că au întârziat câteva minute.

Ulterior, în prezenţa echipei de 8-10 poliţişti care desfăşurau activităţi autorizate la sediul firmelor coordonate de Ilisei Mircea, acesta m-a informat (înregistrat ambiental autorizat) despre faptul că a discutat mult cu Cupeţiu Dorin şi că a aflat de la acesta că în timpul arestării preventive a fost supus unor presiuni inimaginabile din partea procurorului şef Mureşan Ioan şi a subcomisarului Muntean Alin pentru a depune mărturie mincinoasă împotriva mea, condiţionând aceasta cu lăsarea sa în libertate. De acelaşi tratament a avut parte şi soţia lui Cupeţiu Dorin, cu ocazia deplasărilor făcute la sediul DIICOT-ST Alba Iulia.

De menţionat faptul că, aşa cum am arătat mai sus, încă de la începutul cercetărilor în acest dosar am constatat conexiuni ale membrilor grupării cu societăţile comerciale administrate de Cupeţiu Dorin, Balint Dan şi Moga Dan. După arestarea lui Ilisei Mircea, am fost contactat telefonic de procurorul şef Mureşan Ioan care mi-a adus la cunoştinţă faptul că şi la el în dosar au apărut aspecte referitoare la activităţile infracţionale ale lui Balint în relaţiile comerciale cu firmele administrate de către Ilisei Mircea şi că ar fi dispus disjungerea faţă de acest segment. În realitate, din rechizitoriu nu rezultă în niciun fel că au fost efectuate cercetări în acest sens şi nici că s-a dispus o astfel de disjungere.

Mai mult, studiind rechizitoriul dosarului instrumentat de procurorul şef Mureşan Ioan şi subcomisarul Muntean Alin privitor la inculpaţii Cupeţiu Dorin şi Balint Dan am constatat cu stupoare că în mod eronat cei doi „justiţiari” au reţinut în sarcina inculpaţilor un „prejudiciu suplimentar” de cca 50 miliarde lei... în fapt au conexat o disjungere dintr-un dosar instrumentat de DNA Timişoara şi au reţinut în dosarul lor şi prejudiciul pentru care inculpaţii fuseseră cercetaţi şi trimişi în judecată în mod corect de DNA Timişoara. Interesant este că „eroarea” amintită mai sus a produs şi efecte juridice importante: Balint Dan a fost condamnat în prima instanţă la 6 ani închisoare cu executare iar Cupeţiu Dorin a fost cercetat în stare de arest cca 8 luni de zile. Oare aceleaşi efecte se produceau şi dacă instanţa era sesizată pentru un prejudiciu mai mic cu doar... 50 miliarde lei? Oare echipa Mureşan-Muntean a comis această eroare din lipsă de profesionalism sau cu intenţie? Greşelile impardonabile din punct de vedere procedural, în mod deosebit cu privire la încadrările juridice ale faptelor, greşeli în care rechizitoriul abundă, mă fac să cred că ar putea să fie vorba de lipsă de profesionalism... modul în care aceştia au încercat să forţeze pe inculpatul Cupeţiu Dorin şi pe soţia acestuia să facă declaraţii neadevărate cu privire la persoana mea, mă fac să cred că echipa Mureşan-Muntean s-a răzbunat pe acesta pentru că nu a cedat şi nu a acceptat să devină părtaş mârşăviilor lor... în ambele situaţii însă faptele celor doi rămân, sunt evidente şi extrem de grave. 

În luna august procurorul şef Mircea Adrian a plecat în concediu de odihnă, părăsind ţara pentru cca 10 zile. În această perioadă, procurorul şef Mureşan Ioan a contactat telefonic pe procurorul Pintea Angela şi i-a comunicat că a doua zi va trimite disjungerea făcută din dosarul Cupeţiu, pentru a fi conexată la dosarul Ilisei, spunând că a vorbit telefonic cu procurorul şef Mircea Adrian şi că acesta a fost de acord. Procurorul Pintea Angela, cunoscând că eu sunt ofiţer de caz în dosarul Ilisei, m-a anunţat despre intenţia lui Mureşan şi despre presupusa discuţie avută de acesta cu procurorul şef Mircea Adrian. Am fost convins de faptul că mă aflu în faţa unei noi minciuni marca Mureşan-Muntean fapt pentru care am discutat telefonic cu procurorul şef Mircea Adrian care mi-a confirmat suspiciunea spunând că nu a fost contactat de Mureşan, arătându-se foarte revoltat de modul în care acesta din urmă vrea să procedeze. Ulterior procurorul şef Mircea Adrian a contactat pe procurorul Pintea Angela căruia i-a dat dispoziţie fermă să nu conexeze nimic până la întoarcerea sa din concediu. A doua zi, procurorul şef Mureşan Ioan a trimis disjungerea la Deva prin „curierul său de încredere”, subcomisarul Muntean Alin. Am studiat împreună cu procurorul Pintea Angela materialul conţinut în disjungere şi am constatat (aşa cum bănuiam de altfel) că această disjungere a fost „croită în grabă” de Mureşan şi Muntean, probabil pentru a „masca” activităţile ilegale descrise mai sus şi comise împreună cu procurorul Cean Sergiu. În fapt, există la dosar doar declaraţia de martor a contabilei Filimon Anamaria (învinuită în dosarul nostru - martor în dosarul lor) şi declaraţiile inculpatului Balint Dan (care în dosarul nostru nu avea calitate procesuală). Cu toate acestea în disjungere procurorul şef Mureşan Ioan vorbeşte despre un grup infracţional organizat constituit din Ilisei, Filimon, Balint, Cupeţiu, s.a., fără să aibă vreun fel de probe în acest sens. Mai mult, segmentul infracţional care ar fi interesat cauza noastră este tocmai cel instrumentat de DNA Timişoara.

Astfel, după revenirea din concediu procurorul şef Mircea Adrian a studiat disjungerea primită şi nu a fost de acord cu conexarea la dosarul Ilisei. Mai mult, în ultima decadă a lunii august, procurorul şef Mureşan Ioan s-a deplasat la Deva ocazie cu care procurorul şef Mircea Adrian i-a reproşat că a trimis o disjungere care nu poate fi conexată la dosarul nostru şi i-a prezentat şi argumente în acest sens. Procurorul şef Mureşan Ioan i-a spus că „nu-i nicio problemă, îmi disjungi şi tu prin rechizitoriu şi mi-o trimiţi înapoi”… „bambilici procesual-penal”? (sau procurorul şef Mureşan s-a temut de eventuale consecinţe care ar fi putut să apară în urma unui control şi a trimis această „disjungere fabricată” la BT Hunedoara până spre sfârşitul anului când se va emite rechizitoriul în dosarul Ilisei?)

În cursul anului trecut, am fost căutat la sediul DIICOT-BT Hunedoara de Simota Alin, patron al echipei Jiul din Petroşani. Acesta era însoţit de preparatorul fizic al echipei şi de fiul minor al acestuia din urmă, portar la echipa de tineret. Am fost informat cu această ocazie, despre faptul că minorul era consumator, dependent de droguri de risc şi substanţe cu efect psihoactiv. Din discuţiile purtate cu aceştia a rezultat că minorul doreşte să colaboreze, indicându-mi sursele de aprovizionare şi mai multe nume de consumatori de astfel de substanţe din cercul său de prieteni. A fost întocmit un dosar penal, înregistrat la DIICOT BT Hunedoara. Ulterior au fost recrutaţi şi autorizaţi în cauză doi colaboratori, care au ajutat foarte mult în cauză. Cei doi au realizat cca 40 procurări autorizate de droguri de mare risc (amphetamine), droguri de risc (haşiş şi cannabis) şi substanţe cu efect psihoactiv. Dosarul a fost finalizat, fiind efectuate zeci de percheziţii, arestaţi şi trimişi în judecată zeci de traficanţi, din 6 judeţe ale ţării. Au fost identificate şi desfiinţate trei „magazine de vise” care funcţionau ilegal.

Pe durata de cca 5 luni a activităţilor desfăşurate în dosar nu am păstrat legătura cu Simota Alin, discutând doar telefonic cu acesta în câteva rânduri, atunci când nu reuşeam să contactez pe cei doi colaboratori.

În cursul acestui an, DIICOT ST Alba Iulia a desfăşurat activităţi într-un dosar în care sunt cercetaţi în stare de arest preventiv Simota Alin, Litera Cristian şi Litera Simina (fostă Simota).

Litera Cristian este un cunoscut element infractor de pe raza judeţului Hunedoara. Personal l-am cercetat de-a lungul anilor, în mai multe rânduri, pentru infracţiuni comise cu violenţă, încă de când era minor.

În cursul anilor trecuţi Litera Cristian a fost angajat al lui Simota Alin, fiind folosit de către acesta din urmă la diverse activităţi ilicite. 

Ulterior, fosta soţie a lui Simota Alin a divorţat şi s-a căsătorit cu Litera Cristian, ambii copii minori ai lui Simota fiind atribuiţi de instanţă fostei soţii a acestuia.

Mai mult, de-a lungul anilor am desfăşurat personal activităţi autorizate de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel, pe care legea nu-mi permite să le detaliez, în dosare în care au fost cercetaţi şi arestaţi celebrii membri ai grupării infracţionale “Spumă şi Bibanul” (dosar în care au fost arestaţi preventiv şi fostul comandant al poliţiei Deva, împreună cu alţi 3 ofiţeri şi agenţi de poliţie), sau în dosare privind furturile şi traficul de obiecte din patrimonial cultural naţional, braconate arheologic din cetăţile dacice din munţii Orăştiei.

Astfel, în momentul descinderilor la perchiziţiile domiciliare, Simota ar fi afirmat în faţa echipei operative că „nu discută decât cu Berbeceanu” iar Litera ar fi întrebat pe cei din echipa operativă „de ce s-a supărat şeful vostru pe mine?”.

Aceste aspecte au fost suficiente pentru procurorul şef Mureşan Ioan şi subcomisarul Muntean Alin care le-au apreciat ca fiind „indicii temeinice” cu privire la „integritatea mea”.

Mârşăviile au continuat şi în acest dosar, Mureşan şi Muntean continuând să fabrice probe mincinoase împotriva mea şi a colegilor mei.

Astfel, Litera Cristian a fost determinat de cei doi să depună mărturie mincinoasă împotriva mea, cu promisiunea „reducerii la jumătate a pedepsei”.

Mai mult, pentru a-l convinge să facă acest lucru, Mureşan şi Muntean îi fac tot felul de „favoruri” care de asemenea depăşesc cu mult limita legalităţii. În una din zile, Litera Simina a fost scoasă din arestul IPJ Alba şi transportată de subcomisarul Muntean Alin şi agentul Selaru Florina, cu maşina de serviciu şi cu complicitatea procurorului şef Mureşan Ioan, la domiciliul din Deva pentru a petrece câteva ore cu cei doi copii minori. În acest timp, Litera Cristian se afla la sediul DIICOT ST Alba Iulia şi scria cele dictate de anchetatori. În foarte multe situaţii, soţii Litera Cristian şi Simina au fost scoşi din arestul IPJ Alba şi duşi la sediul DIICOT ST Alba Iulia, chipurile pentru continuarea anchetei, în realitate fiindu-le facilitate întâlniri între ei şi întâlniri cu membrii de familie.

Pe durata acestor episoade, sunt „vizitaţi” şi de alte persoane împreună cu cei din familie, întâlnirile nu sunt monitorizate în niciun fel, arestaţii fiind lăsaţi liberi pe holurile şi în birourile IPJ Alba sau DIICOT ST Alba Iulia.

După lăsarea în libertate a lui Litera Simina, echipa Mureşan-Muntean a continuat favorurile făcute celor doi astfel că săptămânal Litera Cristian este scos din arestul IPJ Alba, condus în biroul subcomisarului Muntean Alin unde se întâlneşte cu soţia sa Litera Simina. Adesea, Muntean Alin a fost văzut încuind biroul cu cei doi inculpaţi în interior şi revenind după 30-45 minute sau aşteptând pe hol consumarea întâlnirii intime dintre cei doi inculpaţi. Şi totul cu girul procurorului şef Mureşan Ioan.

În aceeaşi perioadă de timp, insp. Pr. Muntean Alin cu girul procurorului şef Mureşan Ioan a aflat din anchetarea lui Simota Alin despre identitatea celor doi colaboratori autorizaţi. Mai mult, au continuat să încalce legea chemându-i în repetate rânduri la Alba Iulia şi punându-le întrebări cu

privire la relaţiile dintre mine şi aceştia, la natura informaţiilor furnizate şi a activităţilor desfăşurate, la sumele de bani primite drept recompensă şi folosite pentru cumpărări autorizate de droguri.

Oare aceşti nemernici cu pretenţii de anchetatori cunosc instituţia „colaboratorului autorizat”, au cunoştinţă despre riscurile pe care le implică deconspirarea unor astfel de persoane? Pot cuantifica deserviciile majore pe care le creează structurilor de combatere a criminalităţii organizate, fie ele ale Poliţiei sau ale Parchetului?

Din investigaţiile efectuate a rezultat faptul că procurorul şef Mureşan Ioan, procurorul Cean Sergiu şi subcomisarul Muntean Alin, la „indicaţiile” lui Litera Cristian, efectuează tot felul de „verificări”, modul în care acestea sunt făcute depăşind cu mult limitele legalităţii. Astfel au început să audieze elemente infractoare din judeţul Hunedoara, persoane din lumea interlopă, violente şi deosebit de periculoase, pe care de-a lungul anilor le-am cercetat (de cele mai multe ori în stare de arest preventiv pentru trafic de droguri, infracţiuni cu violenţă, trafic de persoane şi proxenetism, trafic cu minori, braconaj arheologic şi trafic cu obiecte de patrimoniu, infracţiuni la regimul armelor etc.), pentru a Ie determina să declare mincinos împotriva mea. Au existat discuţii ca unii dintre aceştia să fie audiaţi, chiar cu identitate protejată. Pot să exemplific în acest sens pe numiţii Craznic Cornel zis Margan (lider al lumii interlope, infractor deosebit de periculos şi violent, cercetat în stare de arest de către mine, în mai multe rânduri, fost urmărit internaţional, având la activ multiple condamnări) şi pe Ioiescu Ovidiu zis Pera (cercetat de asemenea de către mine în repetate rânduri în stare de arest preventiv pentru infracţiuni de mare violenţă, proxenetism, trafic de persoane etc., având la activ multiple condamnări).

Aceştia au revenit în Deva după audieri, afirmând în mediul infracţional că „Berbeceanu nu mai este şef la Alba, că acum sunt şefi Muntean şi Mureşan“ şi că aceştia din urmă „sunt porniţi să-l termine pe Berbeceanu”. De asemenea, Craznic şi Ioiescu au afirmat că este momentul ca „Berbeceanu să plătească” pentru tot răul care i l-au făcut existând discuţii să încerce să mă „provoace“ în locuri aglomerate să mă determine să reacţionez negativ. În mai multe rânduri, aceştia se deplasau cu maşinile în zonele din oraş în care mă aflam singur sau cu soţia şi copilul lăsând impresia că „mă supraveghează”.

Prin aceste acţiuni inconştiente, procurorul şef Mureşan, procurorl Cean şi subcomisarul Muntean îmi pun în primejdie integritatea corporală, viaţa şi profesia, expunându-mi şi familia unor pericole reale. Împreună cu soţia am stabilit ca în această perioadă fiul nostru minor să locuiască la bunici, pentru a fi permanent supravegheat şi protejat.

Mai mult, prin activităţile desfăşurate, procurorul şef Mureşan, procurorul Cean şi subcomisarul Muntean ar putea să arunce suspiciuni care să afecteze grav activităţile şi soluţiile obţinute în dosare foarte importante cum ar fi cele privitoare la furturile şi traficul cu obiecte de patrimoniu, cele în care au fost investigate şi probate grupări infracţionale foarte puternice, cum ar fi cele exemplificate în prezentul raport.

Un alt exemplu elocvent este dosarul 72 D/P/2010 iniţiat şi instrumentat de către mine şi echipa mea împreună cu procurorii DIICOT BT Hunedoara. În acest dosar s-au probat activităţile infracţionale ale unei grupări constituite din infractori din judeţele Hunedoara, Alba, Arad, Bihor, Prahova, Argeş, Bistriţa Năsăud, Satu Mare, Sibiu şi municipiul Bucureşti, care aveau ca şi preocupări infracţionale sustragerea de utilaje agricole şi utilaje industriale din Franţa, Olanda, Germania, Italia, Anglia. 

În acest dosar au fost cercetaţi 46 învinuiţi şi inculpaţi, 32 dintre aceştia în stare de arest preventiv, au fost recuperate şi restituite cca 70 utilaje furate, prejudiciul fiind de cca 4,5 milioane euro. Echipa investigativă a primit mulţumirile colegilor francezi, olandezi, italieni şi felicitări scrise din partea IGPR şi MAI. În acest dosar au fost cercetaţi în stare de reţinere pentru sprijinirea unei grupări infracţionale organizate subcomisarul Schiau Liviu din cadrul brigăzii noastre şi comandantul SRI Alba – col. Târnu Ioan. În acea perioadă la comanda DIICOT ST Alba Iulia se afla procurorul Boicean Danusia. Pe durata activităţilor informativ-operative a rezultat faptul că cei doi ofiţeri cunoşteau în amănunt activităţile infracţionale ale membrilor grupării, cunoşteau despre tranzacţii între membrii grupării şi cumpărătorii utilajelor furate, sprijinind în permanenţă gruparea infracţională prin scurgeri de informaţii către aceştia prin intermediul unuia dintre liderii grupării, inculpatul Stanciu Mircea.

Procurorul şef Boicean Danusia cunoştea în mare parte activităţile desfăşurate în dosar, faptul că erau investigate şi supravegheate activităţile şefului SRI Alba, colonel Târnu Ioan.

În virtutea faptului că se aflau în relaţii de prietenie, anterior reţinerii ofiţerului de informaţii, procurorul şef Boicean Danusia l-a vizitat la birou pe colonelul Târnu Ioan şi l-a sfătuit să întocmească un raport către SRI - structura centrală, cu aspectele pe care le cunoştea şi nu le-a comunicat anchetatorilor, pentru a obstrucţiona o eventuală învinuire a sa în dosar.

Deşi aceste amănunte au fost cunoscute la acea vreme procurorului şef al DIICOT - Olaru Codruţ, conducerii SRI (cu care s-a colaborat foarte bine în dosar) nimeni nu a desfăşurat vreodată activităţi de verificare a acestora. Dacă în locul acestei doamnei procuror şef s-ar fi aflat un poliţist… altul ar fi fost deznodământul…

Odată cu emiterea rechizitoriului în acest dosar s-a dispus disjungerea faţă de învinuitul Braicu Nicolae din oraşul Călan, judeţul Hunedoara faţă de care nu s-au putut administra probe suficiente trimiterii în judecată.

Cert este faptul că în ultima perioadă de timp Stanciu Mircea a început să caute insistent pe Braicu Nicolae şi folosind ameninţări a încercat să-l determine să se deplaseze la Alba Iulia la DIICOT, la „fratele său” procuror şef Mureşan Ioan şi să declare mincinos că se află în relaţii cu mine, că eu îi protejez activităţile infracţionale, că eu împreună cu Braicu deţinem două dintre utilajele furate din străinătate.

Cu ocazia acestor discuţii, Stanciu Mircea îi spunea lui Braicu Nicolae că ştie foarte multe aspecte din cele declarate de Litera Cristian, că acesta din urmă a făcut „blat” cu procurorul şef Mureşan şi că a declarat împotriva mea orice i s-a cerut să declare. Totodată i-a spus că în „combinaţie” cu Mureşan se afla şi colonelul Târnu şi subcomisarul Schiau, că au susţinere de la Bucureşti. Mai mult, i-a spus lui Braicu Nicolae că ştie de la procurorul şef Mureşan că sunt urmărit pas cu pas şi că strategia este să strângă la dosar orice fel de declaraţii de la persone pe care le-am cercetat, să forţeze reţinerea mea în baza acestor probe mincinoase, pentru a crea un scandal în jurul meu şi al brigăzii, menit să ne discrediteze.

Deşi în toată viaţa mea am discutat cu Braicu Nicolae o singură dată - cu ocazia audierii sale la DIICOT Hunedoara în prezenţa procurorului şef Mircea Adrian, Braicu nu a acceptat propunerile acestora şi m-a căutat din proprie iniţiativă la sediul SCCO Hunedoara, relatându-mi toate aceste aspecte în prezenţa şefului acestui serviciu, subcomisar Năboiu Lucian.

Modul ilegal în care procurorul şef Mureşan, procurorul Cean şi subcomisarul Muntean acţionează împotriva mea sunt dovedite şi de aceea că în urmă cu mai multe zile au citat la Alba Iulia pe soţii Biriesc Titi şi Ramona şi au făcut presiuni asupra acestora pentru a-i determina să declare despre mine lucruri neadevărate. Biriesc Ramona a fost colega mea în liceu, în perioada 1982-1986. Prin intermediul acesteia am cunoscut şi pe soţul său, Biriesc Titi. Nu mă aflu în relaţii de prietenie cu aceştia, nu ne vizităm niciodată iar în cei aproape 30 ani de când îi cunosc, cred că ne-am întâlnit de cel mult 15 ori (de cele mai multe ori întâmplător, la evenimente la care erau invitate familiile noastre: nunţi, zile de naştere, întâlniri ale promoţiei din liceu etc.). Despre cei doi soţi ştiu că au în oraşul Simeria o benzinărie cu motel şi un mic restaurant. În anul 2004 la acest restaurant am organizat botezul fiului meu. În anul 2008, am organizat şi coordonat o acţiune privitoare la o grupare infracţională cu preocupări pe linia traficului de migranţi. Migranţii erau cazaţi succesiv la mai multe pensiuni din zona Orăştie-Băcia-Deva iar eu şi echipa mea realizam activităţi informativ- operative ce se impuneau. Întrucât activităţile s-au desfăşurat pe durata mai multor zile, în acea perioadă ne-am cazat pentru o noapte sau două într-un apartament al acestei pensiuni, preţurile fiind mici iar poziţia foarte bună, chiar pe ruta folosită de traficanţi, în apropierea pensiunilor supravegheate. Eram 10 poliţişti în două camere, iar costurile de cazare le-am suportat eu. Cu ocazia citării la Alba-Iulia, faţă de cei doi soţi au fost făcute presiuni puternice să declare mincinos că nu am plătit costurile botezului, că nu am achitat contravaloarea apartamentului şi că obişnuiesc să alimentez cu carburant maşina personală fără a achita, pentru a face naveta la Alba Iulia.

(despre ameninţări şi poligraf )

Niciodată nu am alimentat maşina de la această staţie cu niciun gram de carburant. Categoric am achitat şi botezul fiului meu, alegând acest local doar pentru că este mic (cca 50 locuri), la eveniment participând doar membrii familiei şi câţiva colegi de serviciu. De asemenea, am achitat

personal şi costul apartamentului cu ocazia acţiunii, fapt ce poate fi confirmat de colegii din echipă. 

Din discuţiile purtate cu apropiaţi ai procurorului şef Mureşan, procurorului Cean şi subcomisarului Muntean a rezultat că strategia acestora ar fi să strângă câteva declaraţii mincinoase la adresa mea, să fabrice probe beneficiind de sprijinul SIPI Hunedoara, să forţeze „fabricarea unui dosar penal” în ceea ce mă priveşte, pentru a mă denigra şi a mă îndepărta de la conducerea Brigăzii.

Cea mai mare parte a colegilor, care mă apreciază şi au încredere în mine, sunt jigniţi şi marginalizaţi, ţinuţi pe la uşi şi acuzaţi de scurgeri de informaţii, sunt numiţi „sclavoii lui Berbeceanu” şi „căţeii lui Berbeceanu”. Li se spune permanent să aleagă între mine şi cei trei nemernici, sunt ameninţaţi cu retragerea avizului DIICOT, cu faptul că nu vor face parte din poliţia judiciară a DIICOT care se va înfiinţă în curând.

Poliţiştii Brigăzii sunt chemaţi la ST Alba Iulia la 4-5 dimineaţa şi trimişi în acţiuni organizate de DIICOT, fără ştiinţa conducerii Brigăzii, fără să se realizeze vreun instructaj, fiind în acest fel expuşi unor pericole reale.

Exemplificativă în acest sens este acţiunea din data de 24.06.2013 de la Sibiu. Într-un dosar de trafic de droguri instrumentat de SCCO Sibiu sub coordonarea DIICOT - BT Sibiu a fost interceptat un colet cu haşiş trimis din Spania prin intermediul unei firme de curierat.

Din dispoziţia procurorilor, drogurile nu au fost substituite din colet înaintea realizării flagrantului. Mai mult, procurorii au dispus ca prinderea în flagrant să nu se realizeze odată cu preluarea coletului de către suspecţi, aceştia fiind lăsaţi să plece cu maşina pentru a fi blocaţi în trafic, în loc aglomerat iar suspecţii să „fie trântiţi cu burta la pământ”. Acest mod de lucru este defectuos şi periculos, fiind încălcate toate procedurile în acest sens. Oare ce se întâmpla şi cine se făcea vinovat dacă suspecţii ar fi putut să scape având drogurile asupra lor? Cine se făcea vinovat dacă poliţiştii ar fi fost obligaţi de împrejurări să folosească armamentul din dotare? Cine ar fi fost răspunzător dacă odată cu urmărirea maşinii suspecţilor şi blocarea în trafic s-ar fi produs un accident rutier grav? Nu vreau ca poliţiştii din echipa mea să ajungă să răspundă penal şi să fie arestaţi ca în cazul de la BCCO Constanţa!

În toate aceste activităţi ilegale sunt implicaţi alături de procurori DIICOT şi infractori, serviciul SIPI Hunedoara. De-a lungul carierei mele în multe rânduri am sperat că alternanţa la guvernare va determina în final şi reorganizarea acestor structuri, schimbarea metodologiilor de lucru folosite de către aceştia. Nu este normal ca ofiţerii acestor structuri să vâneze poliţişti „la comandă” politică, din ordinul unor procurori corupţi ori pentru susţinerea intereselor vreunor cercuri economic-financiare. Nu este firesc ca ofiţerii acestor structuri să poată să întocmească „note” înregistrate „strict secret” sau „secret de serviciu” prin care să denigreze pe oricine fără să răspundă vreodată pentru aceasta. Aşa cum bine ştiţi, în astfel de „note” se scriu lucruri mizerabile, neadevărate, neprobate în vreun fel, despre fiecare dintre noi. Iar în baza acestor documente suntem supravegheaţi, ni se ascultă telefoanele, suntem fotografiaţi şi filmaţi la întâlniri cu persoane care ar putea să ne furnizeze informaţii de mare valoare. Ulterior toate acestea sunt transformate de procurori abili prin ticluire de probe în “material probator” care pot să distrugă imaginea, cariera profesională, familia oricăruia dintre noi… În final, nici procurorul, nici ofiţerul DIPI nu răspunde… iar noi putem să pierdem totul!

Personal am avut multe „clinciuri” cu SIPI Hunedoara, generate de faptul că de-a lungul timpului i-am cooptat în mai multe dosare foarte importante şi nu şi-au făcut datoria sau şi-au făcut-o defectuos - uneori chiar i-am suspectat de rea-voinţă… cu argumente clare şi concrete.

Iată de exemplu, când în cursul anului 2004 în timp ce conduceam SCCOA Hunedoara şi investigam o grupare infracţionala deosebit de periculoasă (din care făcea parte şi Litera Cristian), ce reproşam celor din cadrul SIPI Hunedoara prin adresa nr. 00230825/24.02.2004 (vă redau doar o parte din conţinut având în vedere caracterul documentului):

“În urma activităţilor comune desfăşurate de către SCCOA şi SIPI au rezultat următoarele aspecte:

q Din interceptările efectuate în baza autorizaţiilor şi prelungirilor acestora au rezultat în mod clar aspecte de interes operativ însă nu au putut fi exploatate datorită întârzierilor cu care ne-au fost transmise de către serviciul dumneavoastră (uneori notele privind convorbirile telefonice ne-au fost înaintate la intervale de 2 luni de la purtarea discuţiilor).

q De asemenea am solicitat să procedaţi la redarea integrală a tuturor convorbirilor purtate de către suspecţi, fără a mai cataloga anumite discuţii ca fiind lipsite de interes operativ, acesta fiind atributul doar al magistratului care a emis autorizaţia, a procurorului care supraveghează cauză şi al ofiţerului de caz din cadrul SCCOA Hunedoara. (vezi C.p.p. art.91 3 „… convorbirile înregistrate sunt redate integral în formă scrisă…”)

q Deşi prin adresa nr. 00302053/31.10.2003 v-am înaintat sarcinile propuse pentru a fi executate de către cadrele serviciului nostru în cadrul activităţilor comune pe care am propus să le desfăşuram, nu am primit nota cu activităţi ce se vor desfăşura de către cadrele serviciului Dvs. în cadrul dosarului de caz privind acest grup infracţional.

q Informaţiile furnizate privitoare la grupul infracţional, deşi au fost puţine, nu au avut valoare operativă, nu au vizat aspect privind activitatea infracţională concretă a suspecţilor, fiind mai mult materiale de cunoaştere a persoanelor respective.

q Nu am primit nicio notă privitoare la interceptările efectuate în baza autorizaţiei nr.2 din 12.02.2004 , deşi SRI Hunedoara ne-au adus la cunoştinţă faptul că a fost pusă în executare începând cu data de 16.02.2004”.

În cea mai mare parte aspectele descrise în prezentul raport au fost aduse la cunoştinţa conducerii Direcţiei şi Poliţiei Române. De asemenea, cu ocazia convocării din luna iunie, care s-a desfăşurat în municipiul Iaşi, am informat pe d-na procuror şef Bica Alina cu privire la situaţia existentă.

Ulterior, la nivelul DIICOT s-a stabilit ca procurorul Cean Sergiu să „facă cerere de revenire”, adică să revină la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, până atunci să rămână în concediu medical. Iată că Cean Sergiu poate să fie un bun procuror la o altă structură de Parchet, după fapte care dacă ar fi fost comise de un poliţist… ar fi fost categoric arestat.

În final, la jumătatea lunii august procurorul Cean Sergiu a fost mutat „la cerere” în cadrul Parchetul Tribunalului Alba, devenind un procuror „albit” de structurile Ministerului Public.

(o altă mostră de cinste şi corectitudine în ceea ce priveşte pe procurorul şef Mureşan Ioan reiese din succesiunea declaraţiilor de avere)

Cu ocazia ieşirii mele la raport în fata conducerii Poliţiei Române, dl inspector general chestor de poliţie Toba Petre mi-a comunicat că procurorul şef Bica Alina i-a cerut să îmi propună să accept să plec din funcţia de şef al Brigăzii pe o funcţie în cadrul IGPR sau pe o altă funcţie echivalentă. Evident că am refuzat categoric, replicând că nu eu sunt cel care ar trebui să plece, că nu îmi părăsesc locul de muncă şi echipa decât, eventual, părăsind instituţia Poliţiei Române.

(despre audienţa Bica)

De-a lungul timpului, procurorul şef Mureşan Ioan şi procurorul şef Boicean Danusia au făcut mai multe plângeri la adresa mea către structura centrală a DIICOT, prezentând diverse situaţii în mod neadevărat, trunchiat, tendenţios.

Toate cele de mai sus sunt susţinute de înregistrări audio-video realizate de către mine, doar în acest fel putând să dovedesc mârşăviile săvârşite de procurorului şef Mureşan, procurorului Cean şi subcomisarului Muntean şi pentru a mă proteja şi a-mi proteja colegii.

Comisar şef de poliţie

Traian Berbeceanu