Spre deosebire de alţi indivizi arestataţi preventiv, cercetaţi sau trimişi în judecată în stare de arest, omul de afaceri Alin Simota n-are o viaţă deloc uşoară dincolo de gratii. Acest lucru pleacă de la faptul că, pe lângă dosarul în care a fost trimis deja în judecată pentru o serie de infracţiuni deosebit de grave împreună cu restul grupării Litera şi fosta sa nevastă, Simota are calitatea de inculpat (şi, mai rar, martor) în dosare aflate în lucru în întreaga ţară. Din acest motiv, pentru cercetări şi declaraţii, Simota a fost cazat, până la acest moment, în centre de detenţie ale inspectoratelor de poliţie sau în penitenciare din nu mai puţin de 7 (şapte) localităţi.

Din rechizitoriul grupării Simota – Litera, publicat în mare parte inclusiv pe pagina de internet a cotidianului nostru, se cunoaşte deja că procurorii DIICOT Alba Iulia au dispus disjungerea cauzei, formarea de dosare penale separate şi transmiterea pentru continuarea cercetărilor la Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva şi, de asemenea, pentru alte aspecte, la DNA – Serviciul Teritorial Alba Iulia. Având în vedere că Simota îşi coordona afacerile din municipiul Petroşani, dar şi informaţiile pe care le deţinem până la acest moment, este foarte probabil ca pe lista procurorilor DNA să se afle, pentru infracţiuni de corupţie, nume grele – cu funcţii politico – administrative – din Valea Jiului şi judeţul Hunedoara.

Nici viaţa lui Simota în Penitenciarul de maximă securitate Aiud, acolo unde condiţiile de detenţie - aşa cum am arătat într-o ediţie anterioară a cotidianului nostru - sunt greu de închipuit pentru acest secol, nu este deloc uşoară. Între cele trei grupuri de clădiri, deţinuţii cei mai periculoşi, din categoria cărora se consideră că face parte şi Simota, sunt cazaţi în „T”, o clădire a cărei denumire vine tocmai de la forma în care a fost construită. Clădirea, a cărei construcţie a fost încheiată în anul 1892, are ziduri foarte groase, ceea ce face ca în sezonul răcoros, pentru că sistemul de încălzire funcţioneză doar seara între 22:00 şi 23:00 şi dimineaţa între 06:00 şi 07:00, frigul să fie insuportabil.

Omul de afaceri tinde să-şi îngreuneze situaţia după ce a fost prins coordonându-şi afacerile de dincolo de gratii. Asta pentru că Simota n-a înţeles că toate comunicaţiile derulate din interiorul închisorii sunt permanent monitorizate, dar şi înregistrate integral. Drept urmare, ultima greşeală pe care ar fi trebuit să o facă un deţinut cu probleme de categoria grea, cum este Simota, era aceea de a apela la convorbirile telefonice (în afara celor permise, cu familia şi apropiaţii, în limita a 10 numere de telefon / cartelă şi în limita minutelor alocate fiecărui deţinut / zi).

De după gratii, influenţa lui Simota, care – prin prisma relaţiilor sale în mediul politico-administrativ şi de afaceri şi-a putut apăra spatele după ani şi ani de ţepe şi fapte cu violenţă -  e aproape nulă. De aceea, aşa cum spuneam, împotriva sa se derulează cercetări pe mai multe planuri, în peste 10 dosare penale.

Unul dintre acestea vizează, potrivit informaţiilor pe care le deţinem, vânzarea unui apartament de 58,77 mp situat în Bucureşti. Acesta a fost achiziţionat la nivelul anului 2004, când era căsătorit cu Mirela, fostă Pintican, actuală Litera, ca bun comun în cadrul căsătoriei. Dar a dispărut din declaraţia de avere a omului de afaceri abia în 2012, când acesta era deja recăsătorit. Există informaţii că Simota este cercetat şi pentru acest aspect, anume că a produs un prejudiciu (cel mai probabil prin fals!) vânzând un bun comun dobândit în timpul fostei căsătorii, în dauna fostei neveste, după ce s-a recăsătorit. Coincidenţa de prenume pare să-i fi folosit omului de afaceri. A cumpărat cu o Mirela, fosta soţie, dar a vândut cu o altă Mirela. Fără ca, desigur, prima să ştie. Oricum, în raport cu faptele de care este acuzat şi posibila pedeapsă contopită pentru acestea, încă una sau două în plus nici nu l-ar putea afecta foarte tare.

Nu uitaţi că pe Simota îl urmăresc păcatele celor 7 file cec şi 128 de bilete la ordin refuzate numai pe Simar SRL (un prejudiciu total de peste 134 de miliarde de lei vechi), dar şi dosarul de evaziune fiscală aflat pe rolul Judecătoriei Petroşani (prime fictive între 8.217 şi 199.351 de lei / angajat, adică un prejudiciu de peste 4,4 miliarde de lei vechi creat Statului Român). Şi câte şi mai câte. Vom reveni.