Afacerile la negru via Facebook, bune de achiziţionat sau bune de reclamat?

De când lumea, dar mai ales de când ne-a lovit criza, persoanele fizice care au diverse îndeletniciri oferă servicii la domiciliu, în diferite domenii de activitate, pentru a mai strânge la pungă un ban. Fiecare dintre noi cunoaşte o prietenă care face masaj, manichiură, prăjituri sau croşetează acasă şi apoi îşi vinde serviciile celor care apelează la ele. Ca şi cum ai ruga-o pe vecina să-ţi facă de Crăciun un tort cu marţipan, dar o plăteşti pentru treaba aceasta. Numai că vecina, price­pân­du-se destul de bine la realizarea torturilor, cucereşte încet, încet cât mai multe cliente şi-şi asigură un venit modest din aceste servicii. Însă totul rămâne în buzunarul dumneaei, nimic nu merge la stat. 

Asta, pe noi, clienţii, care luăm un tort de casă, gustos, şi la un preţ foarte bun, ne avantajează fantastic. Însă persoanele juridice, care lucrează în aceeaşi branşă, şi văd zilnic cum mai pierd câte un client în detrimentul afacerii, totuşi plătesc taxe, impozite, și asigură şi salarii în fiecare lună. 

„ Scrieţi vă rog un articol despre munca la negru, unghii făcute la masa de bucătărie, coafuri în sufragerie etc. Am un salon şi ca mulţi alţii nu mai facem faţă. Pe Facebook toată lumea oferă servicii la negru, iar fiscul nu face nimic. Am fost şi mi s-a spus indirect că de ce m-am apucat să-mi fac firmă, toţi lucrează la negru. Dacă nu, spuneţi-mi vă rog măcar unde să  anunţ, nu e corect. Şi eu am familie şi lucrez, dar plătesc la stat de mă îndoi şi alţii pun pe Facebook poze cu concedii în străinătate pe bani făcuţi la negru, fără calificare, fără firmă”, ne transmite doamna Monica N. din Lupeni.

Unii pot să spună că femeia nu-i lasă şi pe alţii să trăiască. Însă, să fii patron şi să fii înrobit de taxe, în timp ce alţii fac bani frumuşei, într-adevăr, fără atestate, certificate, impozite, şi tot ce mai presupune o afacere, te cam ia cu durere de cap. Vorba aceea: ori suntem mici întreprinzători, ori nu mai suntem.

 

Administrația Județeană a Finanţelor Publice face ordine, dar cu implicarea reclamanţilor

Fiscul, cum spunea doamna Monica, îşi face treaba. Dar nu doar aşa, dacă cineva arată cu degetul, sau bate obra­zul sfidător. Purtătorul de cuvânt Iozefa Rusu din cadrul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Hunedoara ne-a informat exact despre atribuţiile acestei instituţii şi cum ope­rează. „Efectuarea de cercetări pentru identificarea persoanelor care desfăşoară activităţi fără forme legale nu intră în atribuţiile organelor fisca­le. În vederea verificării şi sancţi­onării acestora, vă rugăm să ne transmiteţi indicii concrete referitoare la activitatea desfăşurată, nume, adresă. Apreciem că aspectele sesizate de dumneavoastră ar putea fi soluţionate de Inspectoratul de Poliţie”. Aşadar, reclamantul poate depune o sesizare cu datele concrete, sau poate face o plângere la poliţie.  Însă, practic, funcţionarii AJFP nu vor sta pe internet să caute persoane care-şi promovează afacerea.

 

Ce prevede legea, ce riscă cei care oferă servicii la negru?

Începând  cu data de 1 august 2013, conform HG nr. 520/2013, privind orga­­nizarea şi funcţionarea ANAF, funcţi­onează Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, structură fără personalitate juridică, cu atribuţii de prevenire, descoperire şi combatere a actelor şi faptelor de evaziune fiscală şi fraudă fiscală şi vamală. Iată una dintre instituţiile la care se poate apela. 

Faptele semnalate de cititoarea noastră constituie evaziune fiscală şi sunt sancţionate conform prevederilor Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Legea 87/1994 arată că „Evaziunea fiscală este sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor sau altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigu­rărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale de către persoanele fizice şi persoanele juridice române sau străine, denumite în cuprinsul legii contribuabili”.