Nu se leagă de nicio culoare niciun plan de bătaie pentru investiţiile în domeniul schiabil Parâng. Guvernul a stopat finanţările pe care Grapini le consideră o pierdere de bani.  Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a dorit să continue investiţiile pe banii primăriei, dar împrumutaţi de la bancă. Ar fi avut nevoie de peste 12 milioane de lei pentru a finaliza măcar TS3, ai cărui stâlpi stau pustii, instalaţi deja pe versanţii Parângului. 

 

Fără telescaun nou în Parâng, nici măcar pe bani de împrumut

TS3-ul, spun majoritatea cabanierilor din Parâng,  ar fi unul cu dedicaţie, pentru că ar avantaja cu precădere zona Rusu. În acesta s-a investit prima dată, deşi o altă poziţionare ar fi deservit mai bine pârtiile din Parâng. Cu dedicaţie ori ba, dacă tot s-a început lucrarea, nu ar fi fost rău să fie finalizată, din contră, ar fi fost ideal pentru acest sezon turistic. Însă comisia din Ministerul Finanţelor care aprobă împrumuturile publi­ce a respins oarecum acest împrumut. De fapt, nu l-a respins cât nu l-a aprobat. Din cei 14,5 milioane de lei noi pe care Primăria Petroşani ar fi vrut să-i împrumute, 12,5 milioane erau destinate investiţiilor din Parâng. Restul pentru investiţiile destinate reabilitării şi dotării ambulatoriului.

Comisia a dat undă verde pentru cele 2 milioane de lei pentru spital, dar nu şi pentru ceilalţi bani, destinaţi Parângului. Însă nici nu a respins concret şansa unui împrumut. Lucrările de la ambulatoriu au fost şi acestea finalizate şi recepţionate. Administraţia locală s-a descurcat, nu a stat după comisia ministerială, şi din câte ştim noi constructorul şi-a primit banii pe lucrări. 

Dacă împrumutul de 14,5 milioane ar fi fost admis, gradul de îndatorare al administraţiei locale ar fi ajuns undeva la peste 20 la sută până în 2017. Împrumutul a fost privit cu suspiciune de unii consilieri locali atunci când a fost propus, pentru că în contractul de colaborare cu Kranz acesta se obligă să continue investiţiile pe bani proprii, şi mai apoi să aştepte decontarea de la Ministerul Dezvoltării. Însă aceeaşi greşeală s-a întâmplat şi în Straja. 

Primarul Resmeriţă a contractat lucrări mult penste finanţările acordate, s-a lucrat pe banul constructorului, apoi s-au trimis cererile de plată la minister, iar ministerul a sancţionat acest demers. 

 

Fiecare primar cu derdeluşul lui

Aşadar, oricum ai da-o, banii pentru investiţii în turism nu ajung în Valea Jiului. Probabil a fost şi o greşeală de abordare. În loc să se constituie o asociere între toate administraţiile din Vale şi să se acceseze bani europeni pentru investiţii unitare în turism, fiecare primr a visat la derdeluşul lui doldora de instalaţii. Păducel vrea  domeniu la Dobraia, Iacob-Ridzi vrea domeniu în Parâng, Ile în Pas, Resmeriţă în Straja şi parcă şi Buhăescu s-ar băga la o investiţie, mai ales că are şi cel mai bun relief pentru investiţii, din toată Valea Jiului. Mai bine se întâlneau toţi şi îşi puneau minţile la contribuţie, decât să plângă fiecare pe limba lui după bani la guvern.  Atnci puteam vorbi despreo alternativă la colapsul mineritului în Valea Jiului.