Frica naşte monştri. Asta e clar. Acum am certitudinea. Dupã ancheta apãrutã în Ziarul Vãii Jiului, colegii de la Gazeta Vãii Jiului  au simţit nevoia bruscã de a lua un interviu (sau de a-l copia din altã publicaţie?). Cui credeţi? Lui Gheorghe Barbu. Pãi e clar, s-a dus pe apa Sâmbetei toatã deontologia profesionalã. Şi, ca sa demonstrãm cã avem dreptate şi cã Gheorghe Barbu are legãturi ceea ce se întâmplã (rãu) în acest judeţ, vã prezentãm în continuare câteva giumbuşlucuri ale fostului ministru.

 

Vânzarea BCR şi tentativa de privatizare a CEC au fost afaceri bãnoase nu numai pentru stat, ci şi pentru oamenii politici care s-au implicat în aceste procese. Exemple, preşedintele Camerei Deputaţilor-Bogdan Olteanu, şi fostul ministru al Muncii-Gheorghe Barbu. Care au câştigat, împreunã, anul trecut, 2,5 miliarde din participarea la comisiile de privatizare a celor douã bãnci. Conform noilor declaraţii de avere, Olteanu a primit, în 2007, 1,4 miliarde de lei vechi din participarea la şedinţele celor douã comisii (1,1 miliarde de lei de la BCR şi în jur de 300 de milioane de lei vechi de la CEC). Gheorghe Barbu a beneficiat, anul trecut, de o “indemnizaţie” de la AVAS de 1,1 miliarde de lei vechi. Parcã am citit în interviu cã Gheorghe Barbu nu are legãturi cu AVAS. Trecem peste. Aceste venituri le depãşesc cu mult pe cele provenite din activitatea “de bazã” a celor doi. Astfel, Bogdan Olteanu a obţinut, anul trecut, în jur de 540 de milioane din indemnizaţiile de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi de ministru pentru Relaţia cu Parlamentul. La fel, Barbu are “doar” 550 de milioane din indemnizaţie şi diurne primite ca membru al Guvernului. Soţia sa, Geta Angela, lucreazã la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncã, aflatã în subordinea Ministerului Muncii, şi a avut, anul trecut, venituri salariale de 400 de milioane.

Barbu a obţinut, anul trecut, venituri modeste din arendarea unui teren şi închirierea unui apartament. Tot în 2007, fostul ministrul şi-a cumpãrat un teren intravilan în Deva, cu o valoare de impozitare de 550.000 de lei vechi. Cei mai mulţi bani încasaţi de ministrul Barbu, în 2007, provin de la AVAS. 

 

Iatã legãtura cu AVAS!

 

Fost MINISTRU al MUNCII, SOLI­DíRI­TÃŢII SOCIALE ŞI FAMILIEI, Gheor­ghe Barbu, a încasat anul trecut 168.042 de lei, peste jumãtate din aceasta sumã, 112.610 lei, reprezentând o indemnizaţie de la AVAS, restul provenind de la minister, potrivit declara­ţiei de avere publicatã pe site-ul Guvernului. La venitul ministrului Gheorghe Barbu se mai adaugã suma de 40.980 de lei, reprezentând salariile soţiei sale, încasate de la Agenţia Naţionalã pentru Ocuparea Forţei de Muncã, plus încã 1.360 de euro proveniţi din închirierea unui apartament în Deva.

De asemenea, în veniturile familiei Barbu au mai intrat încã 3.100 de lei din arendarea a douã terenuri, unul pe numele ministrului, celãlalt pe al soţiei. Fostul ministru al Muncii a mai declarat cã deţine aproape 190.000 de lei în conturi sau depozite deschise la mai multe bãnci, precum şi 22.458 de euro. În plus, anul trecut, familia fostului ministru a mai achiziţionat un teren intravilan de 1.913 metri pãtraţi, din care deţine doar jumãtate, potrivit declaraţiei de avere, acesta adãugându-se altor trei terenuri achiziţionate anterior. Gheorghe Barbu declarã cã nu deţine bijuterii, obiecte sau colecţii de artã a cãror va­loa­re însumatã sã depãşeascã 5.000 de euro şi nici bunuri mobile a cãror valoare însumatã sã depãşeascã 1.000 de euro. 

 

Ţinta Petroşani

Acum cred cã de bunã credinţã am fi sã îi reamintim lui Gheorghe Barbu câteva sume pe care a uitat sã le treacã în declaraţia de avere. O primã afacere din care Barbu a cules ceva roade e o deturnare de fonduri. O expertizã contabilã efectuatã de trei specialişti din cadrul Corpului Experţilor Contabili, ţinutã în mare secret pânã acum, incrimineazã direct Cooperativa de Credit Eurocredit Petroşani de deturnare de fonduri. În plus, în aceastã ecuaţie, care se complicã tot mai mult, mai apare un personaj, care nu a fost audiat pânã la ora actualã, respectiv cel care ar fi semnat cecurile prin care s-au plãtit necuvenit miliardele de lei cu care Statul Român a fost pre­ju­diciat. Pe mâna cooperativei de credit, Statul Român a pierdut aproape 10 miliarde lei, cu tot cu penalizãri, dar nimeni nu a fost gãsit vinovat, deşi s-a stipulat cã fapta existã. Cu alte cuvine, o faptã fãrã fãptaş, lucru imposibil în practica realã.

Aceste aspecte sunt legate de banii pe care Eurocredit Petroşani îi primea de la Agenţia Judeţeanã de Ocupare a Forţei de Muncã (AJOFM) pentru plata ajutoarelor de şomaj, conform unei convenţii încheiate între pãrţi. La un moment dat, lanţul s-a rupt din cauza întârzierilor cu care ajungeau banii la beneficiari, însã responsabilii Agenţiei au virat în plus, în august 2000, suma de 7,4 miliarde lei, din care s-a restituit o micã parte. Din cauza acestui lucru, au fost cercetaţi trei şefi ai Agenţiei. A rãmas, însã, pe dinafarã o angajatã, Mihaela Boian, exact cea despre care surse bine informate susţin cã ar fi semnat cecurile prin care miliardele au ajuns în contul cooperativei de credit, pe care nimeni nu s-a gândit sã o întrebe ceva. Mai mult, aceasta a ajuns şef al Serviciului Formare Profesionalã în cadrul AJOFM. La demararea anchetei, Mihaela Boian a declarat cã a primit ordin telefonic de la fostul director general executiv al Agenţiei, Eugen Maniac, sã facã plãţile cãtre Eurocredit. Acelaşi Maniac, sub numele de Blaga, a fost pus (de cine credeţi?) de ministrul Gheorghe Barbu în funcţia de director al Serviciului de politici sociale din Ministerul Muncii. Pe atunci, când au avut loc afacerile cu fondurile de şomaj, Gheorge Barbu era preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara. Numai cã acesta a afirmat cã nu putea sã dea ordin sã se facã plãţile, din cauzã cã era grav bolnav, într-o clinicã din Bucureşti, deci declaraţiile fostei sale subalterne nu ar fi conforme cu realitatea. Neconcordanţe clare, declaraţii diametral opuse, dar probabil nimeni nu s-a gândit sã aprofundeze problema şi astfel sã iasã adevãrul la luminã. Aşa cã acum,  ziariştilor de la Gazetã, faceţi un nou interviu (sau poate îl veţi copia din altã publicaţie?). Poate de data asta vã documentaţi mai bine. Repede. Nu de alta dar sãptãmâna viitoare apare altceva. Ce? Nu putem spune.

Vã facem o surprizã. Aşa cã, hai, pa. Pânã pe data viitoare.

Adrian OLARIU