Foştii miniştri se joacã cu legea acestui stat cum vor ei. Nu conteazã peste ce trec şi unde ajung, important e ca la sfârşit comisioanele şi şpãgile sã fie grase. Mai au şi tupeul sã candideze la nesfârşit, încercând sã prosteascã cetãţenii de bunã-credinţã. Douã astfel de cazuri vã prezentãm în materialul de mai jos, în care Gheorghe Barbu a încasat comisioane bune - încãlcând flagrant legea. Bineînţeles cã nu a rãspuns pentru aceste fraude, dar mãcar sperãm ca şi cetãţenii din Valea Jiului sã vadã adevãrata faţã a candidatului portocaliu pentru Senat, dincolo de paginile plãtite de domnia sa prin toatã presa localã.

 

Teren luat cu japca

Statul român ar putea fi pus, încã o datã, în situaţia de a plãti daune mate­riale şi morale proprietarului de drept al unui teren preluat abuziv de regimul comunist. Şi asta pentru cã, în ciuda faptului cã proprietarului i s-a recunoscut, printr-o decizie a Curţii de Apel Alba Iulia, dreptul asupra suprafeţei, aceasta a fost vândutã de câteva ori de mai-marii judeţului Hunedoara din aceea vreme, în frunte cu cine altul decât Gheorghe BARBU, ajungând în final în posesia unei firme deţinãtoare a unui supermarket. Sperând cã va fi pusã, în sfârşit, în posesia terenului, fiica proprietarei Gizela Cihodaru s-a adresat, în scris, mai multor europarlamentari şi preşedintelui, anunţând cã va da statul român în judecatã la CEDO. 

Printr-o scrisoare trimisã instituţiilor de presã, fiica proprietarei anunţã cã terenul i-a fost luat abuziv de cãtre stat în 1974 şi cã de atunci tot încearcã sã-şi redobândeascã drepturile recunoscute în anul 1991.

“O parte din acest teren prin Decizia 282/1974 în suprafaţã de 1000 mp a fost trecutã în administrarea Trustului de Construcţii Hunedoara - Deva, motiv pentru care şi în Cartea Funciarã a figurat statul român ca proprietar. Dupã îndepãrtarea regimului comunist, am cerut şi ni s-a retrocedat, conform Legii 18/1991, o suprafaţã de 10 ha”, susţine petiţionara, precizând cã în anul 1997, “am început procesul pentru revendicarea celorlalte terenuri luate abuziv de statul român, reprezentat prin Consiliul Local Deva, statul român prin Direcţia Generalã a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Hunedoara - Deva, statul român prin Ministerul Finanţelor Bucureşti, procese finalizate în anul 1999, prin Deciziile civile definitive şi irevocabile 1043/17.05.1999 şi 1044/17.05.1999 ale Curţii de Apel Alba Iulia. Sentinţele menţionate au fost depuse şi la Cartea Funciarã pentru a se face rectificarea, lucru care s-a şi rea­li­zat la 20 iunie 1999”, susţine Mariana Nae, fiica Gizelei Cihodaru. Numai cã lucrurile au început sã se complice. Anterior pronunţãrii sentinţei, la data de 2 martie 1999, Consiliul Judeţean Hunedoara prin preşedintele sãu de atunci, Gheorghe BARBU (da, tot el!!!), împroprietãreşte SC Condor SA Deva prin Certificatul seria HD nr. 0047. Deşi, potrivit legilor noastre, niciun imobil aflat în litigiu nu poate fi înstrãinat pe durata procesului (procesul dintre Gizela Cihodaru şi statul român a început în 1997, motiv pentru care acesta ar fi trebuit sã ştie cã subalternii sãi pierduserã procesul la douã instanţe - Judecãtorie şi Tribunal). Însã şi de data asta aface­ristul BARBU a trecut pânã şi peste legile României pentru nişte bani frumoşi obţinuţi mai mult ca sigur de la firma cadorisitã cu acest pãmânt din centrul Hunedoarei.

 

Cãpşunarii i-au fãcut burta mare lui BARBU

Un alt scandal în care Gheorghe BARBU a fost implicat şi acuzat cã se ocupã cu tot feluri de afaceri dubioase este acela când vicepreşedintele Partidului Iniţiativa Naţionalã, Lavinia Şandru, a declarat cã îi va înştiinţa pe premierul Cãlin Popescu-Tãriceanu şi pe ambasadorul Spaniei la Bucureşti despre „corupţia“ din Ministerul Muncii în cazul contractelor celor care pleacã sã munceascã în Spania. Poate ea a crezut cã va avea mai mult succes ca pensio­nara din Hunedoara dar s-a înşelat. Lavinia Şandru a susţinut cã, de la sfârşitul anului 2004, autoritãţile române şi cele spaniole au creat „o reţea“ care a intermediat, numai în anul 2005, plecarea a peste 15.000 de persoane la muncã în Spania.