Articole de acelasi autor

Tradiţii şi obiceiuri / Povestea continuă…!

Reporter în istorie / Istorie şi legendã - Legenda descãlecatului (II)

O notã tristã din colonia Brãtianu

Istorie şi legendã (I) / (Legenda descãlecatului)

Drumeţie pe cãrãri de munte (XII)

Drumeţie pe cãrãri de munte (XI)

Drumeţie pe cãrãri de munte (X)

Drumeţie pe cãrãri de munte (VIII)

Drumeţie pe cãrãri de munte (VII) / “Din dunga pãdurii se vãd munţii. Din munţi se vãd munţii, din inima noastrã se vãd munţii”

Drumeţie pe cãrãri de munte (VI) / “Ce mi-a fost mai drag pe lume, cãrãruşa din pãdure”

Se cuvine să ne cunoască Europa, să ne cunoască cu întreaga noastră zestre lăsată de strămoşii noştri, cu cultura, obiceiurile, datinile şi tradiţia din lumea satelor...

La noi, la momârlani, pe uliţele satului, nu-i timp mai bun decât Crăciunul pentru
a-ţi proba vrednicia în fiecare gospodărie. Obişnuiţi să vedem în viaţa satului doar simplitate, nu realizăm de fapt multitudinea obiceiurilor, tra­diţiilor practicate în viaţa de zi cu zi şi mai ales la sărbătorile Crăciunului.
Cu multă vreme în urmă oamenii obişnuiau să sărbătorească începutul unui an nou în apropierea solstiţiului de iarnă, la 25 decembrie, în ziua în care noi celebrăm astăzi Crăciunul. În acelaşi timp, în legendele populare, apar două personaje: Moş Ajun şi Moş Crăciun. Primul dintre ei este vechea divinitate protectoare a timpului, care asigură trecerea cu bine într-un an nou. În acelaşi timp de Moş Ajun depind rodnicia câmpurilor şi bogăţiile din hambare şi cămările gospodarilor. Pe de altă parte, Moş Crăciun este de sorginte creştină, unul din personajele cheie ale Naşterii lui Iisus, fiind stăpânul staulului care i-a adăpostit pe Maria şi Iosif.
În tradiţia populară, atât Moş Ajun cât şi Moş Crăciun capătă însuşirile unor oameni aşa cum ar putea să fie orice gospodar. Amândoi sunt foarte bătrâni, au părul şi barba albe ca zăpada şi împreună străbat lumea în lung şi lat, împărţindu-le oamenilor bucurie şi daruri din desa­gii  lor încăpători. Moş Ajun le dă­ruieşte copiilor dul­ciuri, în special fructe, plăcinte sau colaci. Moş Crăciun aduce jucării, îmbrăcăminte şi înţelepciune spirituală. Începând cu două zile înainte de Crăciun, copiii pleacă la colindat pe uliţele satelor, a caselor gospodarilor. Acest ritual are un caracter protector, încărcat de puteri miraculoase. Poveştile din bătrâni spun că pământul este mereu în pericol şi doar de două ori se întâmplă câte o minune şi acesta este salvat: de Paşti, atunci când se înroşesc ouăle, şi de Crăciun, când soseşte vreme colindelor.
Trist este că multe dintre tradiţii (în special la oraşe) nu se mai respectă. Cadrul de trăire al Naşterii lui Iisus (Crăciunul) a rămas la sate, în zonele rurale. Ne bucurăm că Dumnezeu ne-a iubit atât de mult că l-a trimis pe fiul său în lume, să se întrupeze, să se facă om asemenea nouă. În Ajun, creştinii postesc şi nu mănâncă nimic. Cu toate acestea, Ajunul nu se limitează la o interdicţie alimentară, este mult mai mult, o pregătire spirituală şi trupească pentru sărbătoarea ce urmează. De altfel, şi slujbele din Ajunul Crăciunului sunt cu totul speciale, având rolul de a-i introduce pe creştini în atmosfera Crăciunului. În ziua de Crăciun, când ne împărtăşim, îl primim pe Hristos cel născut în Bethleem, e ca şi cum am fi şi noi din Bethleem.
Mai gustos Crăciunul tot în copilărie a fost! Cu nostalgie îmi amintesc. Uff... vai, Doamne, mirosul de sarmale proaspăt luate de pe plita sobei, cârnaţii atârnaţi de grindă, împreună cu toba, muşchiul afumat şi, nu în ultimul rând, cozonacii. Cozonacii fierbinţi scoşi din cuptorul din curte cu mâinile aspre ale mamei. Toate astea îmi amintesc de Crăciunul de altădată, când colindătorii ne băteau la geam. Pe vremea aceea, bradul aştepta cadourile Moşului, iar creştinii se pregăteau cum se cuvine să-l întâmpine pe Pruncul Iisus. V-aţi întrebat vreodată cum îşi vor aminti Crăciunul copiii de astăzi? Oare ce vor avea de povestit adulţii de mâine? Să luăm o pauză şi să ne amintim de sărbătorile de iarnă. De cele autentice, naturale, magice, de deliciile acestei vremi. Să le oferim copiilor noştri moş­tenirea lăsată de bătrâni. Sărbători fericite!

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.