Cum liberalii tocmai au trecut în Opoziţie, iar senatorul Vochiţoiu la putere, Costel Avram nu a pierdut ocazia de a le cere celor doi senatori de Valea Jiului – Nicula şi Vochiţoiu – demersuri pentru subvenţionarea preţului apei în Valea Jiului.

 

Stabilitate. Aceasta a fost cuvântul folosit de către directorul general Costel Avram pentru a descrie, ieri, într-o conferinţă de presă, situaţia Apa Serv Valea Jiului (ASVJ) SA Petroşani. Avram spune că s-au făcut paşi importanţi pentru a se ajunge la situaţia (bună) de astăzi, dar şi că serviciile oferite de către ASVJ SA nu sunt încă la înălţimea aşteptărilor clienţilor, persoane fizice şi juridice. Aşa cum, având în vedere contextul economico-social actual, nici încasările nu sunt pe măsura aşteptărilor conducerii ASVJ SA.

 

Preţul apei,...

...a ţinut să sublinieze Costel Avram, nu mai este de multă vreme printre cele mai mari din ţară. Dintr-o situaţie pusă la dispoziţia presei, situaţie valabilă la 26 februarie 2014, rezultă fără dubii acest lucru. Astfel, din punct de vedere al preţului/tarifului (cu TVA) / mc pentru apă şi canal, ASVJ SA se află pe locul 39 în ţară, clasamentul cuprinzând cei 44 de operatori de servicii în domeniu din România. Astfel, dacă la Constanţa, Piteşti, Târgovişte, Piatra Neamţ ori Buzău acest preţ se situează între 8,16 şi 8,82 lei, în Valea Jiului, la ora la care vorbim, clientul plăteşte un total de 5,41 lei, adică 3,70 lei/mc pentru apă şi 1,71 lei/mc pentru canalizare. Cele mai mici preţuri totale la nivel de ţară se înregistrează la Ploieşti (4,77 lei), Slatina (4,99 lei), Orşova (5,14 lei), Drobeta Turnu Severin (5,40 lei) şi Sibiu (5,40 lei). 

 

De ce nu creşte,...

...deocamdată, preţul apei? În 2012, cotidianul nostru primea de la Ministerul Mediului şi Pădurilor o situaţie privind  creşterea preconizată a preţului apei, aşa cum a fost ea prevăzută şi asumată de ASVJ SA în anexa 1.4 a Contractului de finanţare aferent proiectului „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Hunedoara (Valea Jiului)”. În privinţa tarifului/mc pentru apă, de la un tarif iniţial de 2,21 lei, creşterile prognozate erau 35% (1 iulie 2011), 16% (1 iulie 2013) şi 4% (1 iulie 2014). De asemenea, în ceea ce priveşte tariful/mc pentru canalizare, de la un tarif iniţial de 0,92 lei, creşterile prognozate erau 50% (1 iulie 2011), 30% (1 iulie 2013) şi 4% (1 iulie 2014). Preţurile şi creşterile arătate nu includeau nici rata inflaţiei, nici TVA. Din fericire pentru populaţia din Valea Jiului, aceste creşteri preconizate nu au, încă, un corespondent în realitate. Cum anume? Simplu, din câte a explicat dl. Avram. ASVJ SA a crescut ritmul de încasare a facturilor vechi, neachitate la timp de către diverşi clienţi persoane fizice şi juridice, dar a şi trecut la economii drastice în cadrul activităţii sale. Spre exemplu, n-ai să mai vezi, zice dl. Avram, becuri care ard în mijlocul zilei şi-n toiul verii pe la punctele de lucru ale societăţii pe care o coordonează.

 

Când ar putea creşte...

...preţul apei şi de ce? O eventuală creştere a preţului apei este posibilă, spune C. Avram, după data de 1 iulie 2014. La mijlocul acestui an se va prelua investiţia de la Dănuţoni, ceea ce va genera costuri suplimentare pe partea de canalizare. Costuri care, dacă societatea nu va încasa şi mai mult din facturile vechi ale populaţiei şi agenţilor economici, se vor regăsi imediat în facturile lunare. De asemenea, o problemă importantă este că ASVJ SA nu va mai putea depozita nămolul la groapa de gunoi din Vulcan, care e aproape plină şi va fi folosită exclusiv pentru deşeurile vulcănenilor. Ceea ce va face ca şi ASVJ SA, ca şi celelalte administraţii locale din Vale, să fie nevoită să depoziteze nămolul la o distanţă considerabilă de Vale, cu costurile aferente. Iată, încă o dată, că s-a ajuns la vorba ZVJ: n-am vrut deponeu ecolologic în Vale? Vom plăti mai mult la salubrizare, apă, dar şi la alte produse/servicii aflate în legătură directă. Costel Avram ne spune însă că, dacă se va impune creşterea preţului apei, nu fi vorba de un procent foarte mare peste actualele tarife. 

 

Avem,...

...în privinţa celor de mai sus, şi câteva cifre concrete. La 31.01.2014, ASVJ SA înregistra creanţe de 16.238.166,27 lei, din care 87.398,62 lei – unităţi bugetare, 5.107.413,65 lei – agenţi economici (din care 4.966.281,82 lei societăţi de termoficare), 2.564.023,81 lei - asociaţii de locatari / proprietari şi 8.479.330,19 lei – abonaţi casnici (încasare directă). Cu aceşti bani, care i se cuvin, în conturi, alta ar fi fost în mod cert situaţia ASVJ SA în clipa de astăzi.

În luna februarie 2013, ASVJ SA a facturat 1.696.316,92 lei, dar a încasat 1.723.404,06 lei. S-a încasat mai puţin de la unităţile bugetare (primării precum Aninoasa – în insolvenţă, ori spitale – precum cel din Petroşani, care se confruntă cu grave probleme financiare de ceva vreme), de la agenţii economici (în special societăţile de termoficare), dar mai mult de la asociaţiile de proprietari/ locatari şi persoanele fizice (abonaţi casnici cu încasare directă). Creanţele la 28.02.2014 se ridicau la 16.211.079,13 lei, mai mici ca la finalul lunii ianuarie 2014, iar directorul C. Avram spune că şansele de a mai recupera bani de la societăţile de termoficare – care datorează ASVJ SA aproape 50 de miliarde de lei vechi, unele dintre ele intrând în faliment, sunt foarte mici.

 

Primăriile din...

...Petroşani, Petrila, Vulcan şi Uricani, dar şi SPADPP Petroşani, sunt la zi cu plăţile către ASVJ SA. Primăria Aninoasa înregistrează un sold, vechi din decembrie 2011, de 40.789,45 lei. Dar, important de menţionat, a achitat integral factura pe luna februarie a.c. La 31 ianuarie a.c., soldul Primăriei Lupeni era de 2.913,06 lei. În luna februarie i s-au mai facturat 2.749,20 lei. Edilul Resmeriţă n-a mai plătit nimic din decembrie 2013. Şi, astfel, la 28.02.2014 Primăria Lupeni datora ASVJ SA suma de 5.662,26 lei.

 

Unităţile medicale din...

...Petrila, Vulcan şi Uricani nu au datorii către ASVJ SA. Spitalul de Urgenţă din Petroşani însă, care consumă o cantitate impresionantă de apă lunar, are datorii de 53.028,14 lei. Spitalul din Lupeni datorează, de asemenea, 6.101,36 lei.

 

Ce nu este corect?

La Primăria Aninoasa, protejată de legea insolvenţei, s-a tăiat apa. Ulterior, printr-o acţiune în instanţă, s-a reluat furnizarea serviciului. Asta deşi adminis­­traţia a început să achite facturile curente. La cea din Lupeni ori la spitalul din aceeaşi localitate, care înregistrează datorii, nici vorbă de aşa ceva. În niciun caz nu-l instigăm pe dl. Avram să taie apa la vreun spital din Vale decât dacă se ajunge la concluzia că este vorba de rea voinţă la mijloc. Însă, dacă administraţia din Lupeni înregistrează datorii, trebuie să beneficieze de acelaşi tratament ca orice altă administraţie, ca orice alt abonat persoană juridică ori fizică. Mai ales că, se aude prin târg, debranşarea nu l-ar afecta pe viceprimarul în exerciţiu al Lupeniului.

 

Campioni ai datoriilor...

...rămân Universal Edil SA Lupeni, cu o datorie totală de 546.814,95 lei, şi Edil Therma SA Vulcan, în faliment, cu 4.976.817,96 lei.