Duminică seara, la Irish Pub-ul din Petroşani a avut loc o premieră absolută. Un solist important al muzicii noastre de azi, Mike Godoroja, şi Blue Spirit, trupa care îl însoţeşte şi-l acompaniază, au concertat într-un local deschis non stop, dar, pentru prima oară, deschis şi spre muzica live de (foarte) bună calitate.

Godoroja şi Spiritul său albastru (Alex Vişan - chitare, buzuki, percuţie, Luca Marius - chitare, buzuki, bango, mandolină, dulcimer, Robert Ardelean - chitară bass, Vali Vătuiu - tobe, Mihai T. Alexandru - chitare, buzuki, bango, mandolină, dulcimer, acordeon) a concertat,  în urmă cu un an, la Lupeni. Acolo există, deja, un public sedus de „sunetul policrom mozaicat în multiple timbruri instru­mentale şi dominat de inflexiunile fruste ale vocii lui Mike Godoroja” (am citat din Florian Lungu). 

Petroşaniul pare că nu s-a trezit, încă, de sub influenţa muzicală a familiei Guţă (Nicolae şi Nicoleta). Dovadă e şi faptul că pub-ul nu a fost, la fel de plin, ca la un meci transmis pe Dolce Sport. De aici şi afirmaţia solistului Mike Godoroja că se află aici, la Petroşani, ca într-o misiune muzicală (civilizatoare). Dl. Popescu, patronul localului, ne-a spus că un meci al Stelei îi aduce, indiferent cu cine joacă, mult mai mulţi clienţi în local decât i-a adus, duminică, muzica atinsă de duhul albastru al unor importanţi muzicieni contemporani. 

Concertul de la Petroşani s-a vrut şi un prilej de a lansa DVD-ul intitulat „Hippie cu diamante” („Stihuri de blues şi cântece psihedelice”) inspirat din volumul „Aer cu diamante” scris de Mircea Cărtărescu, Florin Iaru, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan în 1981. De altfel, în interior, DVD-ul lui Mike Godoroja are o (surprinzătoare) cărticică de seară care reproduce câte un poem din cei patru autori şi câteva texte scrise de Doru Ionescu, Florian Lungu şi Dan Mircea Cipariu. „Acest album a apărut graţie lui Dumnezeu, din iubire de muzică şi respect pentru generaţia 70-80 de la noi, care a făcut din poezie şi muzică o mişcare de rezistenţă la opresiunea comunistă, mişcare pe care eu o recunosc ca fiind Fenomenul Hippie din România! Aceste cântece s-au născut din vibraţia volumului de poezie Aer cu diamante semnat de Florin Iaru, Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan, apariţie editorială care a întors pe dos cenzura comunistă, din tumultul de sânge tânăr al specta­colelor Cântec despre mine însumi, Cum se numeau cei patru Beatles şi Anchetă asupra unui tânăr care nu a făcut nimic, realizate de Florian Pittiş precum şi magia concertelor legen­darei Sfinx”, scrie Mike Godoroja în prefaţa la booklet-ul său.

(E şi motivul pentru care, la sfârşit de săptămână, am preferat să fiu la Irish Pub, în sală cu spiritul unor poeţi legendari - care au respirat „aer cu diamante”-, şi nu la  „Onix”, cu scriitori stimabili, dar printre care s-au strecurat, în mod abil, şi grafomani şi plagiatori...)  

Din păcate (sau, mai degrabă, din fericire), trupa a renunţat, repede, din cauza unei acustici imperfecte a sălii, la instrumentele electrice şi a trecut la cele cu nume catifelate, predestinate unei muzici de atmosferă. S-a cântat unpluged, aşa cum au cântat, odinioară, şi pionierii blues-ului. Spectacolul a fost (şi) un omagiu adus lui Robert Johnson, un titan al blues-ului, stins din viaţa aceasta la doar 27 de ani. La un mo­ment dat, artiştii au cântat, împreună cu întreaga sală, şi „Blues-ul din Cana Galileii”. Din păcate, ne exprimăm regretul că nu am putut asculta mai multe piese de pe acest ultim album, mai ales că textele de pe ultima copertă erau deosebit de incitante în prezentarea materialului discografic. „E o istorie muzicală întreagă, parafra­zată aici, dintre Carpaţi şi aiurea, cu tot cu poeziile sale, care respiră ozon şi nu aerul îmbâcsit de civilizaţia noului mileniu”, zice Doru Ionescu, critic de rock music. 

Spectacolul s-a încheiat cu un minunat îndemn muzical marca Mike Godoroja: „Vă rog s-aveţi o viaţă frumoasă/ Vă rog s-aveţi grijă de voi!”. Nici acest articol nu se va încheia într-o altă cheie muzicală...