16.05.2014, 01:54:35 | 0 comentarii | 6661 vizualizari
Preotul Nicolae Nuţă, parohia Vulcan II - Biserica, Hramul „Duminica Orbului (I)”: „Mâncarea de duminică trebuie dată prima dată unui om care are nevoie de ea, şi apoi familiei”
Articole de acelasi autor
de Corneliu BRAN
Proiectul ZVJ „Nimic fără Dumnezeu” (episodul nr. 18)
Oltean din Vâlcea
- Părinte Nicolae, pentru început vă rugăm să vă prezentaţi, pentru ca şi cititorii noştri să vă cunoască. În primul rând, am dori să ne spuneţi dacă sunteţi născut în Valea Jiului?
- Eu nu sunt născut în Valea Jiului, ci în judeţul Vâlcea. Am văzut lumina zilei în anul 1972, la Râmnicu-Vâlcea, fiind singur la părinţii mei, Florea şi Maria. Toate studiile gimnaziale şi liceul le-am finalizat tot în oraşul în care m-am născut. Apoi am urmat Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, asta se întâmpla în anul 1998, pe care am absolvit-o în anul 2002.
Anii de facultate
- Să ne oprim puţin la anii de facultate. Ce amintiri aveţi legate de colegi sau profesori? Mai păstraţi legătura cu unii dintre ei?
- Niciodată n-o să pot uita pe marii profesori pe care Dumnezeu i-a rânduit să-i am! Pot spune, cu modestie, că am făcut parte printre ultimele generaţii de studenţi teologi, generaţii privilegiate, care au avut adevăraţi magiştrii în teologie. Aş aminti în acest sens pe părintele acad.prof.dr. Mircea Păcurariu, care, de altfel, mi-a fost şi îndrumător pentru teza de licenţă, sau pe părintele prof.univ.dr. Dumitru Abrudan, care ne-a învăţat aceste taine ale Domnului Dumnezeu în istoria omenirii încă din Vechiul Testament, cu acea limbă, ebraică care nu este uşoară, dar prin tactul domnului profesor, care a ştiut să ne facă să prindem plăcere, am reuşit să pricepem şi această taină. Nu pot să-l uit nici pe părintele prof.univ.dr. Aurel Jivi, Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească pentru că a trecut din lumea aceasta în 2002, la fel, o somitate mondială în materie de Istoria Bisericească Universală. Generaţia aceasta de aur, din care mă exclud, a dat numeroase personalităţi în lumea Bisericii ortodoxe. Am avut colegi şefi de promoţii la mari seminarii din ţară, cum ar fi Neamţ, Râmnic, Buzău, nişte caractere deosebite, nişte tineri foarte inteligenţi şi studioşi. Mulţi dintre colegii mei sunt azi doctori în teologie, au funcţii importante în conducerea Bisericii Ortodoxe Române, unii sunt plecaţi peste hotare şi, de asemenea, au funcţii importante – unul dintre ei este acum consilierul Episcopiei din Franţa, iar alţii sunt prin Italia, tot la conducerea Bisericilor de-acolo. Am foarte mulţi colegi preoţi prin toată ţara, protopopi, consilieri eparhiali. De altfel, mai mult de jumătate dintre colegi sunt azi preoţi şi slujitori care aduc cinste Sfintei Biserici Ortodoxe Române.
În Banatul montan
- La finalizarea facultăţii, imediat după licenţă, m-am căsătorit cu actuala mea soţie, Maricica, pe data de 15 septembrie, o dată pe care nu o voi uita niciodată. Apoi, la scurt timp, am dat curs chemării Preasfinţitului Laurenţiu Streza, Episcopul Caransebeşului, acum Mitropolitul Ardealului, Arhiepiscopia Sibiu, care mi-a fost profesor la liturgică şi pastorală. Am fost chemat la hirotonie de Înalt Preasfinţitul chiar după examenul de licenţă, solicitându-mi să preiau o parohie în eparhie. Iniţial, mi s-a părut de refuzat gestul acesta, pentru că eu eram din Râmnicu-Vâlcea, iar Caransebeşul e în Banat, aproape de graniţa cu sârbii. Totuşi am mers, mi-am luat şi soţia şi am primit parohie la Berliş, Protopopiatul Oraviţa, care, între timp, s-a desfiinţat. Era o parohie în apropiere de Oraviţa, la aproximativ 20 de kilometri de această localitate.
- Ce aţi găsit acolo?
- Am găsit acolo una dintre cele mai mari biserici din Banatul montan, ca şi dimensiune, dar starea sfântului locaş nu era foarte bună. De aceea a fost ceva de lucru pentru mine şi pentru cei care m-au ajutat să repunem Biserica pe picioare. Totodată, am găsit acolo o comunitate relativ micuţă, dar cu ajutorul lui Dumnezeu în câţiva ani am reuşit să renovăm Biserica şi casa parohială. Apropo de casa parohială de-acolo, aceasta era o clădire foarte mare, fostă locuinţă a unui grof din zonă, casa fiind deteriorată serios. A trebuit să facem acolo multă investiţii ca s-o putem aduce la liman.
La Caransebeş
- Cum aţi ajuns în Valea Jiului?
- Povestea e mai lungă, înainte am mai slujit şi la Caransebeş. Dar să vă spun şi cum am ajuns acolo şi apoi aici, în judeţul Hunedoara, Valea Jiului, Vulcan. În urma unei vizite pastorale a Preasfinţitului Lucian, în anul 2008, am primit de la dumnealui arhiereasca binecuvântare să candidez pentru postul de preot slujitor la parohia „Sfântul Ioan Botezătorul” din Caransebeş. M-am pregătit pentru concurs şi, în urma arhiereştii binecuvântări, Dumnezeu a rânduit şi am reuşit să câştig acel concurs. Astfel, de la data de 1 aprilie 2008 am slujit în Caransebeş. A fost primul mare pas al meu ca să mă apropii de casă, de oraşul natal. Până în toamna anului 2010 am slujit tot acolo.
La Vulcan
După care, într-o zi am venit la Preasfinţitul Episcop al Devei şi Hunedoarei, Gurie, la nou înfiinţata Episcopie, unde i-am cerut arhiereasca binecuvântare de a sluji într-o parohie din cadrul acestei Episcopii, având ca unic scop apropierea mea şi a soţiei mai aproape de judeţul Vâlcea. Dorul de casă şi de părinţi m-a făcut să fac acest pas, mai ales când mă gândeam că sunt singur la părinţi, iar ei au atâta nevoie să-l aibă cât mai aproape pe fiul lor. Am primit cu multă bunăvoinţă această binecuvântare arhierească, de la Preasfinţitul Gurie, de a candida pentru un post de preot în Episcopia Devei şi Hunedoarei. Fiind vacant postul de preot la parohia Vulcan II din Protopopiatul Ortodox Petroşani, am candidat şi în urma concursului, fireşte, tot cu ajutorul lui Dumnezeu, am ajuns preot la Biserica cu Hramul „Duminica Orbului” din parohia Vulcan II.
- Ce aţi găsit la Vulcan? Cum v-aţi apropiat de enoriaşi şi de consiliul bisericesc?
- La Vulcan am avut şansa să întâlnesc o comunitate bine închegată, aşezată, cu oameni ataşaţi de Sfânta Biserică şi cu frică de Dumnezeu, oameni porniţi să ajute şi să facem treabă pentru Biserică şi parohie. Înainte cu mult de a veni eu acolo exista această comunitate, iar oamenii i-au ajutat cum au putut şi pe preoţii care slujiseră înaintea mea. Eu am venit ca preot imediat după plecarea preotului Petru Suciu, care acum slujeşte la Hunedoara. Am găsit Biserica în stare bună, se vedea că şi înaintea mea părintele şi enoriaşii au făcut treabă. Bineînţeles că am găsit şi multe de făcut, într-o Biserică fiind mereu ceva de reparat sau de înlocuit dacă dorim să păstrăm aşa cum se cuvine Casa Domnului. Ca să încep cu începutul, de cum am ajuns şi am intrat în Sfânta Biserică nu mi-a plăcut cum arată uşa de la intrare. Acesta a fost primul lucru pe care l-am făcut, deoarece am considerat că uşa de la intrare nu este adecvată pentru o Biserică aşa de impozantă, care deserveşte cartiere importante din municipiul Vulcan: Cocoşvar, Centrul Vechi şi Valea Morii. Dumnezeu m-a ajutat şi am înlocuit vechea uşă cu una de stejar, făcută pe comandă, pe care am sculptat icoana hramului Bisericii, „Duminica Orbului”, mai exact scena când Mântuitorul îl vindecă pe orb. După aceea am schimbat toată pardoseala din Biserică. Vechea pardoseală era spartă, umflată, roasă de timp, lucru normal din moment ce avea 107 ani vechime şi nu fusese schimbată niciodată. Am spart tot până am dat de pământ, apoi am turnat şapă de ciment foarte groasă, după care am izolat. Apoi, pe o suprafaţă de 67 mp, inclusiv în altar, am montat marmură, iar în zona naosului şi pronaosului am montat parchet laminat de foarte bună calitate. Am schimbat apoi Sfânta Masă, care tot la fel era veche şi aproape de nefolosit, am făcut-o tot din marmură, ca să fie durabilă. După toate acestea ne-am gândit să schimbăm mobilierul în Sfântul Altar, lucru pe care de asemenea l-am făcut. Acum, următorul pas va fi să schimbăm geamurile Bisericii. (Va urma)
Comentarii articol (0 )Nu exista niciun comentariu.
Adauga comentariu
Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.
Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre. Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online! Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare... Cataloage promoţionale 2024 Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii Rame click - comandă online! Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul! Steaguri publicitare - click pentru a comanda! Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online! Cataloage promoţionale 2024 Alege să o susții! Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online! Newsletter
|