Festival de excepţie

Activităţile din cadrul festivalului sunt gratuite şi se vor oferi premii asigurate de susţinătorii evenimentului. Partenerii festivalului sunt: Uniunea Naţională a Studenţilor din România, Music Channel România, Complexul Turistic Cheile Buţii, Parcul Naţional Retezat şi Regia Naţională a Pădurilor Romsilva.

După cum se ştie, Parcul Naţional Retezat constituie una dintre cele mai importante ecoregiuni carpatice din punct de vedere al biodiversităţii, reprezentând o prioritate în programele de protejare a naturii din Carpaţi.

Ideea rezervării spaţiilor naturale de degradare de către populaţia umană cu scopul de a conserva intacte sit-uri grandioase, de a proteja biotopuri rare sau extraordinare sau locuri pe cale de dispariţie nu este nouă. Ea a apărut de la sfârşitul secolului al XIX-lea în ţările anglo-saxone o dată cu crearea primelor parcuri naţionale. În România primul parc de acest fel a fost Parcul Naţional Retezat.

Un parc naţional este un teritoriu relativ vast, a cărui bogăţie biologică, calitate peisajeră, interes cultural şi caracter istoric prezervat justifică o protecţie şi o gestiune care garantează perenitatea acestui patrimoniu considerat excepţional.

 

Minunile naturii în judeţul Hunedoara

Înfiinţarea Parcului Naţional Retezat în 1935 este recunoaşterea oficială a bogăţiei patrimoniului natural al Carpaţilor Meridionali şi a necesităţii tuturor de a-l conserva. Suprafaţa parcului a aparţinut Casei Regale, fiind domeniu de vânătoare. În 1979 parcul a devenit cunoscut ca Rezervaţie a Biosferei datorită statutului de arie naturală protejată de interes naţional şi internaţional.

Situat în Carpaţii Meridionali, în judeţul Hunedoara, parcul se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 38.000 de hectare şi are o altitudine cuprinsă între 800 metri şi 2.509 metri. O mare varietate de roci magmatice, metamorfice şi sedimentare alcătuiesc teritoriul parcului. Structura geologică complexă a teritoriului montan a dat naştere la forme de relief diverse şi spectaculoase şi a creat multe medii de viaţă pentru diferite specii de plante şi animale. Peisajul original şi complex al parcului este creat din creste ascuţite, coame cu profil greoi, circuri şi văi glaciare. Toate acestea sunt rezultatul acţiunilor factorilor climatici şi hidrici care au acţionat asupra substratului litologic.

Climatul este temperat montan, având influenţe mediteraneene în partea de sud-vest, iar la înălţimi ce depăşesc 2000 de metri climatul este alpin.

Reţeaua hidrografică este bogată şi complexă, fiind alcătuită din pâraie, râuri si lacuri de origine glaciară. Lacul Bucura este cunoscut ca fiind cel mai mare lac glaciar, se află la altitudinea de 2.041 metri şi are o suprafaţă de aproximativ 9 hectare. Lacul Zănoaga este cel mai adânc lac, cu adâncimea de 29 metri. Există de asemenea lacuri nivale (Groapele, Bucurelul, Tăul dintre Brazi) şi lacuri de origine carstică (Tăul fără Fund, Soarbele).

 

Un patrimoniu natural de excepţie

Patrimoniul natural al Retezatului este deosebit de valoros datorită speciilor rare care se întâlnesc pe suprafaţa lui. Speciile rare de garofiţă, darie, flămânzică, anghelină, floare de colţ, pelin sau sângele voinicului sunt adevărate nestemate ale Retezatului. O treime din totalul speciilor de plante existente pe teritoriul României se găsesc în Retezat. Întâlnim păduri de carpen, gorun şi tei în special pe versanţii însoriţi ai văii Râul Mare şi în bazinul Jiul de Vest, alături de arin. Locurile mai adăpostite dau naştere unei vegetaţii cu caracter termofil: sânziene, bărbişoara, trifoiul iepuresc, răsura, păduri de fag sau în amestec cu brad şi molid. La altitudini mai mari de 1700 de metri întâlnim tufărişuri de jneapăn, smârdar, afin, merişor, ienupar pitic, ghinţură. Etajul alpin cuprinde specii de păiuş, păiuşcă uriaşă, rogoz, ţapoşică, clocotiş, coacăză, iarba vântului. 

La fel de bogată şi diversă ca flora este şi fauna parcului. Parcul Naţional Retezat adăposteşte 55 de specii de mamifere (dintre care 22 ocrotite de lege). Dintre mamifere amintim: capra neagră, căpriorul, cerbul, ursul, lupul, râsul, mistreţul, pisica sălbatică, veveriţa, pârşul de alun, viezurele, vidra, jderul de copac, nevăstuica etc. Păsările sunt şi ele de asemenea reprezentate de o multitudine de specii precum: acvile, cocoşul de munte, bufniţa, ierunca, fluturaşul de stâncă, lăstunul, corbul de munte, mierla de piatră, etc. Reptilele sunt şi ele prezente prin specii de şerpi (vipera comună, vipera cu corn). Datorită reţelei hidrografice, fauna apei este şi ea reprezentată de peşti (păstrav de lac, păstrav curcubeu, lipanul).