Cu ani în urmă, Vulcanul era printre primele localităţi, dacă nu cea dintâi, din Valea Jiului în privinţa mărimii cotei din impozitul pe salariile angajaţilor din unităţile economice ce-i intra bugetul local. Fapt pentru care oraşul de atunci, devenit ulterior municipiu, era oarecum invidiat de către mai marii celorlalte aşezări urbane. 

 

Nu ştiu

exact care era suma ce intra anual în visteria Vulcanului, dar cifrele existente în prezent în documentele legate de execuţia bugetară arată limpede că, începând din 2013, situaţia este cu totul alta. Se vede asta foarte clar în anexa 1 al contului de execuţie bugetară din anul trecut prezentat aleşilor locali vulcăneni la şedinţa de consiliu joi, 29 mai. La „Cote defalcate impozit pe venit”, administraţia locală îşi propusese să aducă la buget 11.978.000 de lei, adică, pe stil vechi, 119 miliarde de lei. La sfârşitul anului, când s-a tras linie, în cont se strânseseră numai 9.096.000 de lei. Nici o sută de miliarde de lei vechi şi, după cum poate constata după efectuarea cuvenitei scăderi, cu aproximativ douăzeci de miliarde de lei, tot vechi, mai puţin decât visaseră cei de la primărie.

 

Cea care,

prin lentila ochelarilor, a studiat mai atent problema - de aici şi interesul şi întrebările suplimentare la care a solicitat răspuns - a fost doamna consilier local Alina Anamaria Cîrstoiu. Iniţial, a mărturisit chiar dumneaei, ţinând seama că o asemenea diferenţă nu existase când, tot pe vremea asta, dar cu un an înainte, s-a vorbit pe marginea execuţiei bugetare din 2012, a crezut că este vorba despre ceva modificări în legislaţie. Numai că, inspirată, a dat înapoi câteva pagini din acelaşi dosar de şedinţă de joi şi s-a lămurit rapid cum stă treaba.

 

În proiectul votat

cu puţine minute înainte era vorba despre aprobarea execuţiei bugetare aferente trimestrului I al anului 2014. Or, şi în acest caz, din cele 4.125.000 de lei propuse să fie magnetizate la bugetul local din cota aferentă din impozitul pe salarii, la buget au ajuns doar 2.339.526 de lei. Mai puţin cu 1,8 mili­oane sau, cum mai spun unii, 18 miliarde de lei. Curios mai este şi un alt aspect. Suma propusă să fie realizată la buget, pe întregul an, din această sursă financiară a fost şi ea rectificată. Nu însă, cum aţi fi tentat să credeţi, la nivelul a circa nouă milioane de lei, cât arată cifrele că a fost posibil de strâns în 2013, ci, surprinzător, ceva mai mare: 10.201.000 de lei. 

 

Rămâne de văzut 

dacă suma va fi realizată, în condiţiile în care una dintre cele mai de treabă unităţi economice din Vulcan nu-şi mai are sediul în acest municipiu. Doamna consilier local Alina Anamaria Cîrstoiu a bănuit, iar răspunsul primit i-a confirmat că aşa este, că dereglarea la acest capitol de venituri la buget a intervenit după constituirea CEH. În care este cuprinsă şi SE Paroşeni, unitatea de treabă despre care vorbeam. 

 

Acum, la ea mulge Petroşaniul, 

municipiu în care Termocentrala Paroşeni îşi are sediul, în calitate de componentă a CEH, iar Vulcanul trebuie să se mulţumească cu fărâmiturile care-i oblojesc bugetul după ce sumele de bani babane de altădată ajung la judeţ şi Bucureşti, unde sunt tăiate în feliuţe subţiri. Dar ştiţi care-i întrebare care mă frământă? Atunci când se tot discuta şi era întoarsă pe toate părţile chestiunea înfiinţării complexului energetic, nu am auzit o voce în consiliul local sau a cuiva din conducerea administraţiei locale vulcănene care să pună problema asta. Sau, mă rog, să se arate îngrijorat de eventuala diminuare a veniturilor locale, ca urmare a pierderii cotei din impozitul pe salariile de la termocentrală. De unde deduc că sunt situaţii în care tăcerea nu-i deloc de aur.