I-am adresat opt întrebări preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), 

Marius Alexandru Dunca. 

Suntem siguri că răspunsurile primite îi interesează şi pe 

cititorii noştri, care, fireşte, nu sunt consumatori doar de presă.

 

Noi prevederi

ZVJ: Care sunt diferenţele dintre noile prevederi ale directivei UE privind drepturile consumatorilor şi cele de până la acestea? 

Marius Alexandru Dunca: Noua ordonanţă reuneşte drepturile consumatorilor pentru 3 tipuri de contracte - în afara spaţiilor comerciale, la distanţă şi restul contractelor (cu excepţia celor reglementate în legi speciale adoptate la nivel european) - într-un singur act normativ, spre deosebire de cele anterioare care prevedeau reglementări speciale diferenţiate;

OUG 34 prezintă în mod sistematizat o serie de elemente ce sunt importante pentru consumator, respectiv informaţii precontractuale, contractuale, elemente privind dreptul de retragere şi condiţiile în care acestea se pot realiza, termene de livrare, sarcina probei, condiţii de formă pentru contractele din afara spaţiilor comerciale, transferarea riscului, spre deosebire de actele normative anterioare care cuprindeau doar parţial aceste elemente. 

Iată câteva exemple:

- dacă înainte consumatorul avea la dispoziţie 7 zile, respectiv 10 zile, pentru denunţarea unilaterală a contractului, acum această perioadă s-a extins până la 14 zile pentru a se retrage din contract, fără a fi necesar niciun fel de argument;

- dacă operatorul economic nu informa explicit consumatorul despre perioada de denunţare – consumatorul avea 90 zile la dispoziţie pentru denunţare; începând de acum dacă profesionistul nu informează, consumatorul are la dispoziţie 12 luni de la sfârşitul perioadei de 14 zile;

- operatorul economic trebuia să returneze în 30 zile contravaloarea produsului în cazul în care consumatorul renunţa la produs; începând de acum profesionistul returnează toate sumele, nu mai târziu de 14 zile de la data la care este informat de decizia de retragere din contract a consumatorului;

- profesionistul poate să diminueze valoarea produsului, dar trebuie să facă dovada diminuării.

Răspuns scurt 

la o întrebare lungă

ZVJ: Valea Jiului se întinde pe o rază de peste 45 kilometri, de la Câmpu lui Neag-Uricani şi până la Cimpa-Lonea-Petrila. În cele şase oraşe cu numeroasele sate aparţinătoare trăiesc circa 140.000 de suflete. Întrebarea noastră este logică şi noi, cei din Valea Jiului, ne-o punem frecvent de câţiva ani: cum crede cineva că un singur inspector, în speţă dl. Roiu, aflat cu biroul în Petroşani (la 25 km de oraşul Uricani şi 18 km de municipiul Lupeni în vest, dar şi la 8 km de Lonea-Petrila în est), poate să facă faţă situaţiei? Cu atât mai mult în perioadele aglomerate de sărbători, când cerinţa e mare, sau când sunt acţiuni tematice impuse de la centru… Chiar şi cu ajutorul celor de la Deva (care nici ei nu sunt prea mulţi), tot rămân descoperite multe zone, indiferent de ce şi cum se raportează în scripte. Nici teoretic, nici practic, singurul inspector n-are cum să bată în lung şi în lat Valea Jiului, mai ales că la biroul dumnealui mai merg şi cetăţeni cu diverse plângeri şi cazuri. Nu credeţi că ar trebui suplimentat postul cu cel puţin încă un inspector, cum mai demult în Valea Jiului era? Sunt importante economiile unei instituţii, dar parcă şi mai importantă e sănătatea şi siguranţa consumatorilor, într-o zonă şi aşa cu destule probleme…

Marius Alexandru Dunca: Cunoaştem situaţia distribuţiei comisarilor la nivelul judeţului Hunedoara şi depunem toate eforturile pentru a extinde grila de comisari care să asigure supravegherea pieţei în zona indicată de dumneavoastră, precum şi în alte zone cu astfel de probleme din ţară.

 

Legislaţie armonizată

ZVJ: În momentul de faţă legislaţia românească în ceea ce priveşte protecţia consumatorului este armonizată cu legislaţia europeană? Există încă probleme? Unde?

Marius Alexandru Dunca: În momentul de faţă suntem la zi cu transpunerea legislaţiei europeane în legislaţia românească. Specialiştii noştri de la Direcţia de Armonizare Europeană lucrează continuu pentru a transpune legislaţia în termenele stabilite la nivel european. 

 

ANPC nu are competenţe în verificarea unor firme

ZVJ: Există în aceste zile pe care le trăim firme multinaţionale de servicii care se cred „stat în stat”. N-are rost să le mai numim  că se ştiu de toată lumea (presa centrală a semnalat de nenumărate ori ENEL, EON etc.). Mai toate umflă facturile, cresc preţurile, introduc tot felul de costuri suplimentare după calcule numai de ei ştiute, fapt ce duce la plata unor servicii care de multe ori nu există sau care nu-şi justifică corect taxele cerute. Oamenii nici n-au unde să se plângă, deoarece la „informaţiile cu publicul” din Capitală (în teritoriu nu mai există demult!) de cele mai multe ori cetăţenilor le răspunde un robot, sau apelul nu se formează. Pe de altă parte, mulţi oameni simpli sunt înşelaţi frecvent din simplul motiv că nu sunt atenţi, sau nu ştiu să descifreze facturile sau notificările primite. Nu credeţi că statul, prin organismele de control şi prevenire, cum este şi instituţia dumneavoastră, ar trebui să supravegheze mai atent şi să aplice legea ori de câte ori aceste companii sunt prinse cu „cioara vopsită”. „Puteţi să ne daţi în judecată, sau să mergeţi unde vreţi, aceasta e decizia noastră…”, cam aşa i se răspunde omului într-un final, chiar şi când consumatorul are dreptate.

Marius Alexandru Dunca: În ceea ce priveşte furnizarea energiei electrice cât şi alte utilităţi furnizate populaţiei, acestea sunt reglementate şi supravegheate de către instituţiile competente, respectiv ANRE şi ANRSC. Însă, în cazul în care consumatorii consideră că le-au fost încălcate anumite drepturi, aceştia se pot adresa instituţiei noastre, respectiv comisariatelor judeţene şi vor primi un răspuns (în cazul în care sesizarea a fost redirecţionată unei alte instituţii) sau soluţionarea reclamaţiei dacă intră în competenţele noastre.

 

Să intre pe fir şi ANAF

ZVJ: TVA-ul la pâine a scăzut, dar preţurile nu prea, sau aproape nu se vede acest lucru. Cum comentaţi şi ce trebuie să facă oamenii atunci când nu primesc bon fiscal?

Marius Alexandru Dunca: În primul rând, consumatorii trebuie să solicite bonul fiscal de la operatorul economic, iar în cazul în care este refuzat poate să renunţe la produsele pe care dorea să le achiziţioneze şi să anunţe organele abilitate ale ANAF. Modul de calcul al preţului final prezentat consumatorului nu este în sfera de competenţă a instituţiei noastre, însă referitor la informarea corectă, completă şi precisă a consumatorului asupra modului de indicare a preţurilor, instituţia noastră efectuează permanent controale pentru a urmări modul de respectare a legislaţiei în acest domeniu.

 

ZVJ: În supermarket-uri se întâlnesc, adesea, produse aflate la limita expirării termenului de garanţie. Ce trebuie să facă consumatorul ca să nu se lase păcălit şi cum se atrage atenţia acestor firme de către dumneavoastră? Nu ar trebui ca la raioane să existe, separat, locuri unde se comercializează astfel de produse, astfel încât omul să identifice din timp acest pericol?

Marius Alexandru Dunca: Produsele aflate în apropierea expirării datei durabilităţii minimale, aşa cum prevede şi definiţia din O.G. 21/1992, conform căreia data durabilităţii minimale – este data stabilită de producător până la care un produs alimentar îşi păstrează caracteristicile specifice în condiţii de depozitare corespunzătoare; produsele pentru care se stabileşte data durabilităţii minimale nu trebuie să fie periculoase nici după această dată. În plus, în prezent se află în dezbatere un proiect de lege, susţinut de către ANPC, prin care produsele oferite sub forma promoţiilor şi care prezintă date ale durabilităţii minimale diferite şi eventual cu 3 zile înainte de expirare, trebuie să fie expuse în mod separat pentru a asigura informarea corectă a consumatorilor.

 

În spatele literelor de furnică 

ZVJ: Pe multe produse alimentare nu sunt trecute, decât vag, din ce sunt compuse. Când totuşi acest lucru se face, se scrie foarte mărunt, astfel că omul abia acasă sesizează (dacă sesizează…) că a cumpărat un pateu care de fapt are 60% slănină, sau ştim noi ce altceva. Nu s-ar putea ca acest lucru să se reglementeze, să se scrie citeţ, la loc vizibil, pentru ca consumatorii să nu mai fie înşelaţi – să nu mai vorbim de sănătatea lor. Ştim că producătorii nu agreează acest lucru, dar nu se poate să păcălească oamenii sub orice chip doar ca unii să se îmbogăţească. Sau în ziua de azi doar banul contează?

Marius Alexandru Dunca: În conformitate cu prevederile Regulamentului UE nr.1169/2011 privind informarea consumatorilor, începând cu data de 13 decembrie 2014 operatorii economici sunt obligaţi să respecte dimensiunile literelor utilizate la înscrierea informaţiilor prin etichetare. Dimensiunile au fost stabilite de către Comisia Europeană pentru asigurarea lizibilităţii aferente unui consumator mediu.

La final menţionez faptul că ANPC supraveghează permanent piaţa şi nu tolerează nicio abatere. În acest sens, facem apel către consumatori să ne sesizeze de fiecare dată când consideră că le-au fost încălcate drepturi fundamentale. ANPC este în permanenţă la dispoziţia dumneavoastră, scopul nostru principal fiind acela de a avea o piaţă sigură care să nu pună în pericol sănătatea şi siguranţa consumatorilor.