24.03.2009,  12:07:20 | 0 comentarii | 460 vizualizari
ZAMFIRA, FIICA LUI MOISE VOIEVOD, A DOUA CTITORĂ A MĂNĂSTIRII PRISLOP (III)
de Ziarul Vaii Jiului
Pentru ajutorul dat la timp de nevoie trimişilor reginei Isabella, începuse să fie cunoscută în Ardeal şi preţuită mai cu seamă pentru ceea ce făcuse faţă de ardelenii fugiţi şi urmăriţi de oamenii lui Ferdinand. 
În împrejurări nedesluşite, nemulţumirile în Ţara Românească se înmulţiră iar Sultanul înştiinţă că prin beşlii vine un nou domn, fiul cel mai mare a lui Petru–voievod, Pătraşcu–voievod, care lăsă ca zălog la Poartă, pe fiul său Petru, născut şi crescut în surghiun şi care avea să ajungă mai târziu şi el voievod, sub numele lui Petru Cercel.
Pătraşcu–voievod era paşnic şi îngăduitor dar era slăbit şi îmbătrânit din pricina lungilor ani de exil şi lipsuri. El se aşeză în scaun cu gând de împăciuire şi blândeţe faţă de boieri şi popor. Ajută pe doamna Anca să îşi recapete pământurile de la Radu – voievod date ca zestre şi moşia de baştină a lui Udrişte– vistierul, Mărginenii, pentru fiul său, Udrişte al doilea. Aşa că Zamfira nu mai avu motiv să-şi amâne intrarea în ţară. Ea primi făgăduinţa de la Pătraşcu – voievod că i se vor înapoia toate bunurile şi o va primi la curte între doamnele mai de seamă. Astfel, se hotărî Zamfira să-şi caute cumpărători pentru bunurile ce le avea la Constantinopol: via, casele şi toate lucrurile  strânse din vremi uitate de neamurile tatălui său. Nu mai avea gândul să se întoarcă în Turcia. Îşi făcuse planul ca în caz de va fi nemulţumită în Ţara Românească să-şi vândă şi de acolo şi să treacă cu fata în Ardeal, unde să se aşeze pentru totdeauna, cumpărându-şi o moşie. Izbuti astfel repede să-şi rotunjească o sumă bunicică în ducaţi şi guldeni, precum şi în aspri de argint, moneda ce umbla pe atunci în Ţara Muntenească. Luă cu sine o seamă de lucruri de preţ – mobile, şaluri, covoare, cărţi, argintării şi aurării – multe dintre acestea erau venite din Ardeal, dăruite de cei ce susţineau cauza Isabellei, drept mulţumire pentru serviciile făcute patriei lor. Rămase să găsească prilejul cel mai nimerit să călătorească fără primej­die până în ţară. Avu însă norocul să sosească tocmai la timp birul Ţării Româneşti, cu marele – vistier întovărăşit de un pâlc de oşteni. Acesta o rugă, din partea voievodului Pătraşcu, să tri­mită, prin cunoscuţii ce-i avea, o sumă de bani feciorului său nelegitim din Cipru, numit tot Pătraşcu, acela care mai târziu avea să se iscălească EUTELES (smeritul) pe gramatica greacă scrisă de el, adăugând: „Pătraşcu, fiul lui Pătraşcu – voievod a toată Valahia Mare” – şi care mai târziu va fi lăsat drept chezăşie de credinţă la Constantinopol de către fratele său, Petru Cercel.
După ce îşi împlini cu bine însărcinarea dată de voievodul Ţării Româneşti, primi învoirea marelui vizir să pornească cu dânşii spre ţară cu întreg calabalâcul ei.
După o călătorie de mai bine de trei săptămâni, se pomeni Zamfira din nou în Bucureşti. Fu primită cu bucurie de către mama sa, doamna Anca. Revederea dintre mamă şi fiică după atâta amar de vreme şi de încercări fu duioasă, Zamfira aşezându-se în casa din Bucureşti, până la întoarcerea voievodului din Ardeal. 
Pătraşcu – voievod plecase cu oaste, după porunca sultanului, să lupte împreună cu domnul Moldovei, Alexandru Lăpuşneanu, împotriva saşilor, care nu recunoscuseră încă pe regina Isabella şi se împotriviseră la intrarea ei în Ardeal. 
Voievodul Pătraşcu obţinu victoria asupra lui Ştefan, omul lui Ferdinand, cucerind cetatea Gherlei, şi ieşi în întâmpinarea reginei Isabella, la Cluj, împreună cu Alexandru Lăpuşneanu. 
Între cei ce aduseră pe regină din nordul Ungariei se afla, cu un pâlc de oaste, şi marele vornic al Ţării Româneşti, Sacol, om cult, umblat, cu cunoştinţe de limbi străine. 
Voievodul Pătraşcu întorcându-se acasă şi care ştia cum stau lucrurile cu privire la Zamfira îi confirmă acesteia proprietăţile avute ca zestre de la părinţi, precum şi toate bunurile împrăştiate, între care şi sălaşele de ţigani robi care-i aparţinuseră. 
Drept mulţumire lui Dumnezeu Zamfira uşură mai întâi starea ţăranilor de pe pământul său, învoindu-se cu dânşii la câte zile să-i lucreze fiecare, pe plată, scurtă numărul zilelor de clacă ale femeilor la conac şi scuti pe mamele cu copii mici  dând ajutoare lăuzelor şi oamenilor împovăraţi de greutăţi familiale. Plăti alături de supuşii săi birul ce se cuvenea stăpânirii şi-şi însuşi multe din datoriile celor săraci care nu aveau din ce plăti. Din aceste măsuri nu ieşi decât câştig pentru dânsa. Oamenii munceau cu inimă bună tot ce li se cerea iar Zamfira îşi înmulţi averea fără să năpăstuiască pe cineva. 
 
(va urma)
Prof. Gheorghe I. Drăghici-Slăvuţescu
Veni ştirea din Ardeal că aveau să sosească în ţară câţiva nobili de la curtea reginei Isabella, trimişi să încheie unele învoieli, comerciale cu ţara vecină şi prietenă – cea a muntenilor. Pătraşcu – voievod, care cunoştea ifosele acestei nobilimi, amestecătură cu multe neamuri, ce vorbeau latineşte şi se desfătau cu cititul noilor cărţi apărute în tipografiile din ce în ce mai numeroase ale nemţilor, se gândi că n-ar greşi de-ar aduce pe fiica lui Moise – voievod la curte, pentru a-i întreţine şi a-i câştiga prin felul ei de a fi şi de a se purta. 
Între trimişii Ardealului erau şi oameni cu totul necunoscuţi Zamfirei. Unul era chiar fratele cancelarului Ardealului, Pal Csaky, iar celălalt – consilierul intim al reginei, polonezul Stanislas Niesovsski. Amândoi atraseră atenţia Zamfirei, doritoare să-şi căpătuiască fata cu cineva mai de seamă din regatul vecin. Pal Csaky părea fi o partidă potrivită Anei, care prin aerele sale de cadână din  „O mie şi una de nopţi” izbutise să capteze cu totul atenţia tânărului ce auzise şi de zestrea ei în mulţi guldeni de aur.
Într-o lună, legătura dintre cele două familii despărţite prin munţi se şi făcu. Pal Csaky era deja privit ca viitorul ginere al Zamfirei, iar Ana, fiica lui Vlad – voievod, ca o viitoare fină a reginei Isabella, care se bucura întotdeauna de câte ori curtenii săi făceau nunta la palatul din Alba Iulia, trimise dota Anei, ca să fie înregistrată peste munţi după legile regatului, dotă ce constituia o adevărată avere prin aurul, odoarele şi hainele de preţ pregătite de Zamfira încă de când începuse fata să se mărească. 
Mult plânse Zamfira la despărţirea de fata ei. La învoirea Zamfirei ca nunta să se facă după dorinţa reginei, se adăuga teama că nu numai domnul Ţării Româneşti  era gata să se stingă din viaţă, ci şi Isabella. Astfel că Ana ajunse în Ardeal pe la începutul lunii noiembrie.
Din Ardeal nu întârziară să sosească veştile. Scria Ana după cum se obişnuise să vorbească, adică de toate fără şir şi legătură. 
Veniră şi sărbătorile Crăciunului dar la curtea voievodului  Pătraşcu era mare îngrijorare. Boala de care suferea nu-şi găsea leacul şi a doua zi de Crăciun şi-a dat duhul. 
Se lăţi zvonul că Mircea Ciobanul luptă să se întoarcă în scaun. Acesta a intrat în cetatea de scaun cu mulţi turci după dânsul şi cruntul domnitor nu a lăsat să treacă mult timp şi a măcelărit vreo două sute de boieri în funcţie cu mitropolitul Anania ca să se răzbune că aceştia ţineau legături cu cei fugiţi peste munţi.   

Booking.com

Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 10 ori 4  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal





* * *
* * *
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter