Proiectul de reabilitare termicã are şi efecte secundare, în mare parte benefice. Dintre acestea, unul este reconstituirea asociaţiilor de proprietari. Conform normelor, proiectele de reabi­litare termicã pentru un bloc sunt eligibile doar în cazul în care proprietarii se constituie într-o asociaţie de proprietari. 

În ultimii ani, asociaţiile de proprietari au dispãrut din peisaj. Majoritatea membrilor asociaţiei au dorit, sau au fost nevoiţi, sã desfiinţeze acest tip de organizare pentru simplul motiv cã datoriile asociaţiei atingeau sume astronomice şi acestea erau executate silit. Astfel, membrii asociaţiei alegeau eliberarea de aceste obligaţii. Astfel, fiecare proprietar îşi redobândea datoriile cãtre furnizori şi nu mai aveau de suferit toţi din cauza rãu-platnicilor. Asociaţia de proprietari este o formã juridicã de organizare şi de reprezentare a intereselor comune ale proprietarilor unui condominium, recunoscutã de lege. Ea devine, prin sentinţã judecãtoreascã, persoanã juridicã cu caracter non-profit. Non-profit înseamnã cã sumele provenite din venituri se folosesc numai pentru îmbunãtãţirea sau repararea proprietãţii comune.

Marea reabilitare termicã a refãcut aceste asociaţii. Scopul prim este acela al accesãrii fondurilor. Sunt unele persoane care trec peste scopul prim, evident, şi se întreabã dacã, pe termen lung, aceste asociaţii nu le vor aduce mai multe probleme. 

“Eu stau în Petrila pe 23 Decembrie. Aici s-a format o asociaţie de proprietari cu scopul efectuãrii acelei reabilitãri termice. Problema este însã cã, pentru cel puţin trei dintre proprietarii din scara mea, au semnat alte persoane, pentru cã aceştia sunt plecaţi prin alte ţãri sau chiar  la ţarã. Eu vin şi întreb, o datã, dacã este legal şi a doua oarã dacã, în timp, nu ne va provoca pro­bleme. Ne apucãm, de exemplu, sã strângem bani pentru reabilitare şi persoanele respective nu vor fi acasã şi nu vor da bani. Asta înseamnã cã eu dau bani pentru ele şi, în final, ele beneficiazã de reabilitare pe banii mei. Nu sunt împotriva reabilitãrii termice, dau exact câţi bani este nevoie, mi se pare un proiect bun, dar mi se pare cã totul se face în grabã şi suntem puşi în faţa unor fapte împlinite. De exemplu, la început ni se spunea cã va trebui sã dãm vreo 500 de lei şi, subit, suma a crescut la 2.500 de lei. De acest tip de schimbãri îmi este fricã”, precizeazã Maria Suliciu, proaspãtã membrã într-o asociaţie de proprietari.

Deci, în definitiv, implementarea unui proiect de anvergurã naţionalã are implicaţii pe mai multe planuri. Dacã ne gândim, pentru fiecare asociaţie înfiinţatã va mai exista o persoanã, administratorul, care va avea un venit în plus, asociaţiile lucreazã diferit cu furnizorii de servicii şi devin intermediare între locatari şi alte instituţii. În schimb, românii stau prost cu organizarea şi astfel de organizaţii se destramã din lipsã de seriozitate şi interes.