În perioada 21-26 iunie 2014 la Bucureşti în Palatul Parlamentului s-au desfăşurat lucrările Forumului Regional al energiei  FOREN 2014, care, ajuns la a 12-a ediţie, a devenit un eveniment de tradiţie pentru comunitatea energeticienilor din Centrul şi Sud-Estul Europei. Forumul, desfăşurat sub egida Consiliului Mondial al Energiei (World Energy Council-WEC) şi organizat sub patronajul Parlamentului României, a beneficiat de participarea unor înalţi reprezentanţi guvernamentali ai ţărilor din regiune. 

 

FOREN 2014

a fost desemnat de WEC a doua platformă energetică a lumii, alături de cea din Houston (SUA), care a reunit statele din Centrul şi Sud-Estul Europei în jurul celui mai important proiect macro-regional la nivelul Uniunii Europene: Strategia Dunării.

FOREN 2014 s-a reunit într-o perioadă de criză şi de mari provocări. Tensiunile dintre Ucraina şi Rusia au mutat axul central al dezbaterilor asupra problemelor de securitate energetică în regiune.

Participarea unor companii energetice importante - printre care ExxonMobile, Socar, KazMunaiGaz, General Electric, Gaz de France, E.ON, Enel, CEZ - a oferit participanţilor şansa unor dezbateri transparente, care a condus la identificarea unor soluţii reale, prin care Uniunea Europeană să-şi reducă dependenţa de materii prime energetice din Rusia.

Pe lângă sesiunea de comunicări evenimentul a inclus conferinţe, workshop-uri, o expoziţie internaţională cu 50 de standuri şi un program social-cultural bogat. 

Un moment special l-a reprezentat deschiderea oficială care a avut loc duminică, 22 iunie 2014, la Ateneul Român, un edificiu-simbol al culturii româneşti vechi de 120 de ani. 

FOREN 2014 a reunit în premieră statele din zona central şi sud-est europeană în jurul celui mai important proiect macro-regional la nivelul Uniunii Europene: „Strategia Dunării”, proiect în care toate statele dunărene - Austria, Bulgaria, Croaţia, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Slovacia, România, Ucraina şi Serbia – s-au regăsit în iniţiative comune în domeniul energetic de anvergură europeană.

România a supus atenţiei participanţilor, printre alte iniţiative, şi un proiect nou pentru culoarul de transport de energie pe axa N-S a UE, respectiv un nou coridor de transport al energiei electrice subfluvial pe Dunăre, de la Marea Neagră la Pădurea Neagră.

Participanţii la FOREN 2014 au realizat o analiză în profunzime a problemelor energetice din zona central şi sud-est europeană.

 

Intervenţii

Se cuvine să menţionăm aprecierile domnilor Răzvan Nicolescu (ministru delegat pentru energie) şi Iulian Iancu (preşedintele Comitetului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei - CNR-CME).

Domnul ministru Răzvan Nicolescu a spus: „Energia este un domeniu în care România poate să joace cu adevărat un rol în Europa şi în lume. Avem nevoie de o strategie pe termen lung, care să depăşească orice ciclu electoral. Sunt trei-patru priorităţi generale, printre care: revizuirea strategiei energetice şi generarea unui orizont de predictibilitate pe termen lung, până în 2030 - 2035; atragerea de investiţii străine. Sectorul energetic are mare nevoie de investiţii, şi mi-aş dori ca acestea să provină din capital românesc, să avem oameni de afaceri români care să investească. Nu cred că în momentul de faţă capitalul autohton poate să satisfacă necesarul de investiţii, mi-aş dori să avem mai mulţi Rockefeller”.

Dintre cele expuse de Iulian Iancu, preşedintele CNR-CME, am reţinut: „Industria energetică se află într-o etapă de redefinire a politicilor energetice. Se impune o a treia revoluţie industrială definită ca o combinaţie între energiile regenerabile şi societatea interconectată. (…) Reindustrializarea este o necesitate geostrategică, un scop social şi este considerată ca fiind singurul proiect unificator din punct de vedere democratic şi politic. Reindustrializarea energetică este structurată în jurul a şase piloni: creşterea procentului de energie regenerabilă de la 20%  la 27%  până în anul 2020; creşterea eficienţei energetice; descentralizarea producţiei de energie; conversia clădirilor industriale în centrale micro-electrice, care ar putea să se transforme într-o sursă de mii de locuri de muncă; implementarea tehnologiilor de stocare a energiei electrice şi utilizarea reţelelor electrice inteligente, inclusiv pentru transport. (…) Dezvoltarea durabilă a României depinde de asigurarea unui echilibru optim între ponderea serviciilor şi a activităţilor industriale la formarea PIB. (…) Noul context european obligă România la identificarea direcţiilor de acţiune strategică în valorificarea avantajului de ţară privind potenţialul energetic, agricol, de materii prime, resurse minerale energetice şi neenergetice, necesarul de investiţii în infrastructură etc.”. 

Sesiunea de comunicări a fost structurată pe 5 secţiuni, cea de a 5-a având tematica „Cărbune şi tehnologii curate pentru cărbune”.

La această secţiune, organizată de CE Oltenia, au fost prezentate 4 lucrări din Valea Jiului: Soluţie tehnică pentru depozitarea, procesarea şi livrarea cărbunelui la consumatorii industriali în funcţie de cerinţele calitative ale acestora; Dezvoltarea durabilă a companiilor miniere carbonifere în condiţiile actuale ale economiei de piaţă; Tehnologie ecologico-economică de valorificare a gazului metan din zăcământul carbonifer Valea Jiului; Scenarii energetice bazate pe huila din Valea Jiului.

Această ultimă lucrare - având ca autori pe Nicolae Iliaş, Sorin-Mihai Radu, Iosif Andraş, Iosif Gruneanţu, Florin Mârza, Eduard Mija, Inga Roşioru - a fost premiată (premiul 2).

 

Principalele concluzii/ propuneri

rezultate în urma prezentării lucrărilor şi a discuţiilor din secţiunea „Cărbune şi tehnologii curate pentru cărbune” şi prezentate în şedinţa de închidere a forumului de către profesorul Nicolae Iliaş, sunt următoarele:

- În mineritul carbonifer subteran din România se obţin indicatori tehnico-economici modeşti, din cauza, în primul rând, dotării tehnice învechite şi lipsei investiţiilor;

- Dacă în tehnologiile actuale de extragere şi valorificare a cărbunelui nu se vor produce schimbări radicale, costul materiei şi al energiei electrice va trebui să crească puternic şi, în acelaşi timp, este posibil să crească pericolul unor crize locale şi chiar regionale;

- Drumul transformărilor radicale ale tehnologiilor de extragere, procesare şi utilizare eficientă a cărbunelui este unul singur: înlocuirea vechilor metode şi mijloace tehnologice de producţie cu altele mai noi, chiar bazate pe alte principii. Aici se cuvine să se menţioneze că, în viitorul apropiat, vor trebui să se extragă din subsol numai componentele utile, altfel vorbind extragerea trebuie să se „contopească” cu prelucrarea  în subsol. Va trebui să se ajungă de la extragerea la nivel de masă fragmentată  (extragerea cu „bucata”) la extragerea la nivel de „ion, molecula, atom”;

- Posibilităţi reale de brichetare a lignitului;

- Proiect integrat pentru captarea dioxidului de carbon de la Termocentrala Paroşeni şi utilizarea acestuia pentru creşterea gradului de extragere a metanului din straturile de cărbune (în special „virgine”) din Valea Jiului;

- Propunerea unui model de determinare a capacităţii concurenţiale a unei companii miniere carbonifere în condiţiile economiei de piaţă;

- Soluţii de reducere a noxelor la termocentralele pe cărbune şi pe baza unui management performant;

- Restrângerea drastică sau chiar lichidarea activităţii miniere în bazinele Valea Jiului şi Oltenia afectează un număr de persoane de 8-10 ori mai mare decât efectivele disponibilizate de la obiectivele respective.

- Zăcămintele de cărbune să fie considerate strategice; în fond este vorba de o mare bogăţie naţională, cu un rol deosebit în securitatea energetică, mai ales in situaţii de criză;

- Pentru asigurarea securităţii energetice a ţării este nevoie de o prognoză ştiinţifică, care să definească sarcini economice şi termene de îndeplinire a lor, cu luarea în considerare a posibilităţii zăcămintelor, capacităţii de producţie, preţurilor pe piaţa mondială, cerinţelor interne şi externe. Este nevoie şi de o prognoză a scenariilor defavorabile.

Prof. Nicolae ILIAŞ,

Membru în Comitetul de organizare al FOREN 2014