După alte succese relatate la timp de Ziarul Văii Jiului, luptătorii de la C.S. Vulcan au comis-o din nou. Trei medalii de aur, două de argint şi patru de bronz, obţinute la o altă competiţie naţională, desfăşurată tot în oraşul în care Traian Băsescu şi Emil Boc îşi au serviciul. 

 

Campionatul Naţional de Wushu - Qingda 

a fost programat şi a avut loc în 2 mai, la Bucureşti, în Sala Polivalentă. A fost o competiţie de „Leight Contact Sparring”, cum îi zic profesioniştii şi cunoscătorii. În care, în luptă, se merge de la uşor la moderat. E drept, sunt şi cazuri în care arbitrii mai lasă de la ei şi se fac că nu văd că se trece puţin şi la full-contact, că piciorul unuia îl caută pe adversar la lucrările stomatologice etc.

Floarea luptătorilor din toată ţara s-a strâns la campionatul ăsta. 25 de cluburi i-au trimis pe cei mai buni luptători de wushu, karate, Tae-kwnon-do, jiu-jitsu, kick boxing şi kempo, care râvneau de ceva vreme să ajungă-n Capitală şi să-şi facă un nume în lumea bună a practicanţilor de arte marţiale. Per total să fi fost două sute de asemenea aspiranţi la o medalie. De aur, de argint sau chiar de bronz.

 

Secţia de Arte Marţiale de la Clubul Sportiv Vulcan

a selectat şi a trimis la luptă paisprezece sportivi. De la toate categoriile: de la 9 ani la cei de peste 18 ani, care ţin de seniori. Ai noştri au plecat de vineri, au ajuns, la Bucale, spre seară şi s-au cazat la Hotelul „Patinoar”, aflat în Complexul Sportiv „Lia Manoliu”. Unde profesorul Florin Mârza are pile de pe vremea când era student la Bucureşti. Au mâncat, s-au mişcat un pic pe acolo, după care la somn, nene. Competiţia a început a doua zi dimineaţă, la 10:30. Cu o oră şi jumătate întârziere. Polivalenta era pregătită la precizie pentru acest concurs. Păi şi normal, din moment ce este regina sălilor de sport din ţara asta. Să n-o mai întind şi să vi-i spun pe învingătorii noştri despre care pomenisem la ceva mai sus.  Încep cu cele trei medalii de aur cu care se vor făli, de acum încolo, Ionela Pătru (14 ani), Dragoş Doroftei (13 ani) şi Andreea Cîmpanu (17 ani). Avem două arginturi (parcă în sport e permisă formularea asta, că n-oi zice arginţi) obţinute de Victoria Borza (16 ani) şi Daria Crişan (19 ani), cele două fete fiind declarate şi vicecampioane la categoriile la care au luptat. Cu patru medalii de bronz se vor lăuda, la şcoală şi la cunoscuţi, Laura Biriş (11 ani), care a luptat cu o fată mai mare cu trei ani ca ea, Bogdan Buţerchi (10 ani), Nikolas Vrînceanu (15 ani) şi Cristian Szilveszter (22) ani.

 

Spuneţi dumneavoastră dacă toate medaliile 

şi titlurile aduse, până acum, de artele marţiale nu fac cinste Clubului Sportiv Vulcan? Păi cine auzise, până acum, la Bucureşti de clubul ăsta? Poate doar firmele alea fantomă cu care Ioan Dragoş ţinea legătura spiritual. Să-l lăsăm, însă, pe penal în treaba poliţiei şi să amintim ceva care trebuie neapărat spus. Tot în luna asta, timp de două zile, 14 şi 15 mai, doi luptători de la C.S. Vulcan vor reprezenta - atenţie mare de tot! - România la Turneul Internaţional „San Shou” Open Austria 2009. Cei doi sunt juniorul de 16 ani Andrei Vizitiu (-65 kg) şi Mihai Alexa, de 19 ani (-70 kg). Ca să aveţi aşa o idee despre Open-ul ăsta, vă voi spune ce am aflat de la profesorul Florin Mârza. La întrecerea aceasta de nivel internaţional vin loturi de sportivi din Olanda (care-s cei mai cei din toată Europa!), Turcia, Franţa, Italia, Ungaria, Elveţia şi, fireşte, Austria, ţara gazdă. Să nu vă închipuiţi că la Open merge, aşa, aiurea, cine vrea. Nu. Trebuie să ai acceptul Federaţiei Române de Arte Marţiale, departamentul Wushu. Pe care Florin Mârza şi Gheorghe Pantilimon l-au obţinut, fiindcă mai marii de la fede­raţie cunosc ce le pot mintea, braţele şi picioarele luptătorilor pe care aceşti doi băieţi îi antrenează zi de zi. La ora şi în ziua în care scriam articolul ăsta nu ştiam încă dacă domnul Dorel Nica, preşedintele Clubului Sportiv Vulcan, a dat curs invitaţiei de a-i însoţi în Austria pe Florin, pe Ghiţă şi pe cei doi luptătorii. Ar fi păcat dacă treburile de la mină nu l-au lăsat să se ducă. Însă, îl asigur eu, o să se mai ivească şi alte ocazii. Fiindcă ăştia de la wushu au în ei nu doar ambiţii mari, ci şi... internaţionale.