Legea îi obligã pe aleşii locali ca, aşa cum este şi firesc, sã raporteze periodic cum s-au preocupat ei de interesul urbei. Alesul local, plãtit regeşte în comparaţie cu efortul depus, ia o coalã de hârtie (sau mai multe), eventual şi un model, şi povesteşte şcolãreşte cum s-a dus la toate şedinţele, cum a discutat cu cetãţenii şi s-a implicat, personal şi pânã la transpiraţie, pentru rezolvarea probelemelor urbei. Cã nu se prea vede nimic, e deja o altã discuţie.

 

Rapoartele sunt postate pe pagina de internet a instituţiei tocmai pentru ca alegãtorul de rând sã poatã afla, direct de la sursã, cât de bine (sau cât de rãu) i-au fost protejate interesele. Grav e cã, accesul la internet fiind liber, rapoartele aleşilor sunt publice şi pot fi accesate chiar şi de elevii de clasa a doua. Care elevi, dacã iau de bun limbajul utilizat de aleşii locali vulcãneni, se expun riscului de a le fi afectatã serios pregãtirea şcolarã. Una învaţã la şcoalã, alta aflã din  rapoartele consilie­rilor vulcãneni. Crezând cã rapoartele astea sunt un fel de bilet lãsat nevestei, gen „sã cumperi varzã, io-s la bãut cu Gogu”, aleşii vulcãneni n-au avut mãcar bunul simţ comun de a cere cuiva care n-a fost degeaba pe la şcoalã sã tragã o privire pe rapoartele lor. ªi sã le mai corecteze în speranţa vã vor avea, cât de cât, formã de document cu caracter public. Astfel, consilierul local Constantin Cocoşi-Vârtopeanu ne spune cã aparatul de specialitate este „al Primãrie”, dar şi cã a participat la „nedeia din Dealu Babi”. Nici noi nu mai ştim sigur cu câţi de „i” se scrie cuvântul cunoştinţã în condiţiile în care consilierul Cocoşi-Vârtopeanu îl scrie cu un „i”, iar consilierul Gheorghe Daniel Duna îl scrie cu doi „i”. Sã se decidã! De la consilierul Spiridon am aflat şi de regularizarea „pãrãului Mohora care are malurile distruse complect”, dar şi cã virgula se poate pune pe oriunde, sã fie la numãr. La nevoie, chiar şi între subiect şi predicat. Ce-i drept, administraţia publicã localã din Vulcan e singura care respectã legea în totalitate şi pune la dispoziţie, în format electronic, rapoartele aleşilor locali. Ar mai fi nevoie de o hotãrâre a legislativului local prin care celor mici sã le fie interzis accesul la pagina de internet a administraţiei vulcãnene. Cei mici ar fi protejaţi, iar limba românã ar beneficia şi ea de ceva mai mult respect. Complet sau complect justificatã opinia noastrã, nu?