La limita legii: „Salariile minerilor s-au dat din energia produsă pentru Hidroelectrica de către Paroşeni, care ar fi trebuit să se plătească peste 30 de zile”

 

La sfârşitul săptămânii trecute, la Petroşani s-a auzit, pentru prima dată în Valea Jiului, vocea Ministerului Economiei, prin persoana consilierului ministerial, Florin Mârza (PD-L), cu privire la situaţia extrem de grea în care se află Compania Naţională a Huilei, a Termocentralei Mintia – principal beneficiar al huilei de Valea Jiului – şi a Termocentralei Paroşeni. Acesta a invocat un management dezastruos, precum şi politica făcută în interiorul unităţilor în detrimentul administrării.

Problemele de la Mintia şi CNH sunt strâns legate una de alta. Pentru că nu livrează cărbunele necesar, Compania nu are nici bani de încasat. Prin soluţii la limita legii, activitatea la CNH continuă.  Solicitarea ministerului a fost ca la CNH să se facă foarte mult management. Sigur că şi politică se poate face, în măsura în care nu încurcă managementul, dar în această ordine. Problema salariilor de la CNH s-a rezolvat prin intervenţie la Hidroelectrica, a precizat reprezentantul ministerului, care este şi consilier local la Petroşani. La conferinţa de presă de la se­diul PD-L s-a făcut totuşi politică.

 

„Va trebui să ardem cărbune, dar, din păcate, acest cărbune nu există”

Florin Mârza, consilier Ministerul Economiei: „Aş vrea să vă spun despre ceea ce înseamnă politică şi ceea ce înseamnă administraţie. Noi facem politică, în cazul în care trebuie făcută, dar în ceea ce priveşte administraţia Ministerului Economiei este deosebit de clară şi încercăm să fim eficienţi. În ca­litate de preşedinte al Consiliului de Administraţie Electrocentrale Deva, am găsit o situaţie dezastruoasă, în primul rând, din punct de vedere mana­gerial. Şi voi insista foarte mult pe acest aspect pentru că se pare că asta e marea noastră problemă. La politică, la management şi la fotbal, se pare, că ne pricepem cu toţii şi iată cum cea mai mare centrală din România a ajuns să fie în afara pieţei. Preţul la care se produce, astăzi, energia electrică la Termocentrala Mintia este cu mult peste ceea ce înseamnă piaţa de astăzi. În mod normal nu ar trebui să se achiziţioneze niciun kWatt de la Mintia. Ce implicaţii are acest lucru asupra Văii Jiului? Foarte clar, principalul beneficiar al CNH este Termocentrala Mintia. Aceasta a fost cea mai mare problemă a noastră. Vreau să vă anunţ că în Consiliul de Administraţie de la Transelectrica s-a luat hotărârea de a se încheia un contract cu Termocentrala Mintia pe cantitatea de energie care reprezintă pierderile din consumul propriu tehnologic al Transelectrica. Acest lucru este un balon de oxigen pentru Termocentrala Mintia, asta înseamnă o mare cantitate de energie la un preţ reglementat. Deci un contract sigur.

Mai departe, va trebui să ardem cărbune. Din păcate, acest cărbune nu există la momentul de faţă. Depozitele de la Mintia sunt goale. La Paroşeni, unde nu am ajutat ca centrala de acolo să facă servicii de sistem - deci reglajul sistemului energetic naţional se realizează prin grupul de la Centrala Paroşeni, iarăşi este o producţie asigurată, contractată, plătită. Tre­buie doar cărbune. Solicitarea noastră a fost ca la CNH să se facă foarte mult management. Sigur că şi politică, în măsura în care nu încurcă managementul, dar în această ordine. Problema salariilor de la CNH s-a rezolvat ieri, prin intervenţie la Hidroelectrica. Dar vreau să ştiţi că nu mai există creanţe. Deci Mintia nu mai are creanţe către CNH şi asta  datorită faptului că nu se livrează cărbune. Ei (Mintia – n.n.), acum, au nişte datorii extraordinar de mari, pe care le eşalonăm şi încercăm să facem un calendar de returnare a lor la Romgaz. De ce? Pentru că în trimestrul patru, anul trecut, nu s-a livrat cantitatea contractată de huilă. La vremea respectivă, în presă au apărut tot felul de performanţe super economice, dar realitatea este alta. Necesarul de cărbune din trimestrul patru al anului trecut nu a fost acoperit de CNH. S-a încercat un import - dar iarna şi în condiţiile în care concurenţa ştie foarte bine dacă ai sau nu ai cărbune, a fost la un preţ foarte mare – nu s-a făcut şi atunci s-a consumat gaz, care trebuie să se plătească acum. Deci, acesta este pericolul foarte mare, noi facem, prin nişte măsuri la limita legii, să se consume energie electrică pe huilă şi nu avem huilă! Sper ca în foarte scurt timp să constatăm că primează managementul şi nu politica, pentru că în industrie şi în situaţia în care este România astăzi, avem nevoie de performanţă. Acesta este contextul în care Ministerul Economiei a organizat funcţionarea centralelor pe huilă, care deocamdată ele nu sunt performante din punct de vedere economic. Din punct de vedere tehnic sunt, oarecum. Cea de la Paroşeni - da, cea de la Mintia – nu, pentru că acolo a fost un dezastru managerial şi nu mă refer la ultimii patru ani, ci mă refer la ultimii 10 ani în care nu au simţit pulsul a ceea ce înseamnă economia României”. 

 

„Oamenii pe care îi are PD-L sunt dintre cei mai buni”

Tiberiu Iacob-Ridzi, preşedinte interimar PD-L Hunedoara: „Aţi văzut că PD-L a pus profesionişti în aceste funcţii. Este vorba de Dorel Vişan la Termoelectrica Paroşeni, pentru că nu ne putem permite o lipsă de responsabilitate, să pui în asemenea funcţii oameni nepricepuţi. Dacă vă uitaţi şi în CNH, oamenii pe care îi are PD-L sunt dintre cei mai buni. Nu ne putem permite să ne jucăm cu soarta a peste 20.000 de oameni – CNH, Paroşeni, Mintia – şi de aceea suntem convinşi că trebuie aduşi oameni în fruntea acestor instituţii care ştiu ce trebuie făcut. Eu nu am toate datele de la CNH, dar din ceea ce am discutat mina Livezeni este cea mai performantă mină luând în calcul costul pe tona de cărbune. Şi acolo nu întâmplător este o echipă la conducere, care este a PD-L (plus, de anul acesta, PSD – n.r.) şi care, de peste cinci ani de zile, conduce această mină şi o face cu eforturi mari şi cu resurse minime, pentru că în 2008, dar şi înainte de 2008, mina Livezeni a beneficiat de cele mai mici investiţii şi, totuşi, au reuşit să fie un colectiv foarte bun şi foarte responsabil. Aici un rol important îl au şi sindicatele, care au înţeles foarte multe lucruri legate de activitatea acestei exploatări şi au înţeles că este mai important ca locurile de muncă să fie păstrate decât lucruri care ţin de imagine şi lucruri care pot fi cerute într-o perioadă în care nu suntem în criză”.

 

„Orgolii exacerbate atât la CNH, cât şi la Mintia...”

Florin Mârza: „S-au adunat în această perioadă foarte multe lucruri. Ceea ce vă pot spune astăzi este că Mintia nu datorează niciun leu Companiei Naţionale a Huilei, din păcate, pentru că nu s-a livrat cărbune, sau tot cărbunele care s-a livrat a fost plătit. Salariile s-au dat din energia produsă pentru Hidroelectrica de către Paroşeni, care ar fi trebuit să se plătească peste 30 de zile. Situaţia este grea. Ea nu vine din zilele astea. Să nu creadă cineva că noi, acum, acuzăm managementul de la CNH. Nici vorbă! Ei nu puteau să facă prea multe în timpul acesta scurt. Sunt lucruri care vin din urmă. Şi vreau să vă dau un exemplu. Acum câţiva ani s-a încercat o strategie de a uni mine cu centrale. Vreau să vă spun că acum o săptămână, când am adunat toţi producătorii de energie din România, am constatat că Turceni, Rovinari, Craiova, acele complexe energetice, care au în structură o centrală şi mină, merg foarte bine economic, ceea ce înseamnă că este o soluţie viabilă. Aici de ce nu s-a făcut? Pentru că au fost nişte orgolii exacerbate atât la CNH, cât şi la Mintia, cine să fie şef. Probabil, în perioada imediat următoare, se va aproba înfiinţarea Companiilor energetice integrate, una va fi pe lignit şi alta pe huilă. Dar această companie nu va rezolva pro­blemele de management din interior şi nu va rezolva acele probleme care ţin de organizare. Pentru că minerul a dat cărbune şi înainte, ar da şi astăzi, şi în decembrie ar fi dat. Dar cei care au organizat acest lucru au făcut în aşa manieră încât a fost imposibil ca CNH să livreze cantitate. Or asta este o aberaţie, mai ales în condiţii de criză. Să ţi se creeze beneficiari şi tu să nu fi în stare să-i dai produsul. Sunt lucruri de neimaginat economic”.