Cu ani în urmă, Ionel Zmău, preşedintele asociaţiei, vorbea despre acest proiect la şedinţele Cenaclului BOEMA sau la cafenea... Puţini l-au crezut... El şi-a văzut de-ale lui: mesaje, telefoane, proiecte, demersuri la Primăria Petrila, nopţi nedormite... Şi totuşi, graţie perseverenţei, şi-a văzut visul împlinit. Acest proiect cultural a fost sprijinit de: Asociaţia BIBLIOTECI & MEDIATECI FRANCOFONE, Libourne – Franţa; Primăria şi Consiliul Local – Petrila şi Ambasada Franţei în România. Conceptul de mediatecă constă într-un sediu modern, cu sală de lectură, sală de reuniuni şi de cursuri, spaţiu expoziţional. Apoi, un fond important de carte, câteva calculatoare instalate în reţea cu acces la internet, imprimante, mijloace audio-video...  De câte ori a avut posibilitatea, şi-a expus ideile. Omul are dimensiuni antropometrice, dar cea mai importantă dimensiune a fiecăruia este DIMENSIUNEA CULTURALĂ. Apoi, crede într-un învăţământ non-formal, în atragerea tinerilor în activităţi creative, în dezvoltarea personalităţii artistice a fiecăruia. Ionel Zmău este şi profesor suplinitor de limba franceză, cu studii filologice întrerupte... Este din ce în ce mai revoltat pentru ceea ce se întâmplă în învăţământul românesc. Există, e-adevărat, şi dascăli oneşti care refuză participarea la aceste examene, doar că obrazul lor este pătat... Sunt cerute statistici, nicidecum un învăţământ performant, de calitate... Să fie societatea civilă o alternativă? De ce nu? Iată de ce asociaţia a fost partener la mai multe proiecte europene. Apoi, în sediu, s-au organizat expoziţii de desen, grafică, pictură sau foto. Apoi colocvii, lansări de carte.

 

Paul de MAILLARD, preşedintele Asociaţiei BIBLIOTECI & MEDIATECI FRANCOFONE, pentru a treia oară la Petrila

Asociaţia franceză a înfiinţat până în prezent 14 mediateci, majoritatea în oraşe mari: Oradea, Zalău, Târgovişte, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Tulcea, Botoşani. Acestea au fost înfiinţate pe baza unor parteneriate între asociaţia franceză şi biblioteci judeţene din România. Petrila ar reprezenta un caz particular: singurul parteneriat cu o organizaţie nonguvernamentală. Înainte ca asociaţia petrileană să primească un important fond de aproape 2.000 de volume,  constând în enciclopedii, dicţionare, albume, cărţi ale unor autori francezi clasici ori contemporani, Paul de MAILLARD a mai vizitat asociaţia în anii precedenţi. A prezentat Consiliului de administraţie din Franţa activităţile şi intenţiile asociaţiei.  Cu toate acestea, a mai fost necesar un parteneriat între Asociaţia LES AMIS DE LA FRANCE şi o bibliotecă publică din Vale. Şi cum de-a lungul timpului profesorii universitari Iosif Andraş şi Radu Sorin s-au implicat în activităţile asociaţiei, un asemenea parteneriat a fost încheiat cu Biblioteca Universităţii din Petroşani. Pentru Biblioteca Francofonă de la Universitate, având un fond de aproximativ 1.000 de volume, Ionel Zmău a propus denumirea PANAIT ISTRATI. De ce? Este, pe plan european, una dintre primele voci anticomuniste, dacă ne referim doar la polemica cu Romain Rolland, după ce Panait Istrati a propus publicarea cărţii “Spovedanie pentru învinşi” – un document acuzator despre ceea ce se întâmpla în Rusia. În Franţa, există şi Asociaţia “Prietenii lui Panait Istrati”, fondată de intelectuali francezi. Apoi, să nu uităm de reportajele curajoase despre greva minerilor din Lupeni din 1929. La Primăria Petrila, la întrevederea la care au participat primarul Ilie Păducel, viceprimarul Constantin Ramaşcanu şi consilierul Euachim Berar, Paul de Maillard a precizat: “Asociaţia Culturală LES AMIS DE LA FRANCE, prin activităţile pe care le-a desfăşurat, poate fi un exemplu de reconversie şi prin cultură, pentru un oraş minier, cu problemele tranziţiei”.

 

Primăria şi Consiliul Local Petrila, un important partener local

În urma numeroaselor demersuri ale lui Ionel Zmău, Primăria şi Consiliul Local Petrila au înţeles rolul şi importanţa pe care le poate avea această asociaţie culturală, primarul şi unii consilieri locali participând chiar la manifestările asociaţiei. La sediul friguros al asociaţiei era necesară înlocuirea ferestrelor şi a uşii de la intrare. Apoi mai era necesară încă o bibliotecă. Primarul Ilie Păducel a înţeles acestea şi a iniţiat un proiect de hotărâre pentru suma de 4 000 RON, acesta fiind aprobat fără rezerve de Consiliul Local Petrila. Mai mult, Ilie Păducel – Membru de Onoare al asociaţiei – din bani proprii a donat trei saci de ipsos şi o găleată de vopsea lavabilă. Profesorul Horea Marian a donat un sac de glet. Vreme de peste două luni, Ionel Zmău, cam de unul singur, a trudit la reparaţii şi la renovarea sediului. Apoi, la trierea şi aranjarea cărţilor pe rafturi. A primit o mână de ajutor şi din partea voluntarilor. Dintre aceştia, unii merită amintiţi: Bianca Lupu, Ana-Maria Maftei, Raluca Lăcrămioara Brînzea, Andrei Ciornei, Răzvan Enea, Daniel Budian, Mihai Avram, Costel-Marian Grigore. Se pare că perseverenţa şi tenacitatea şi-au spus cuvântul. Şi, vorba cronicarului, “a meritat osârdia”: două foste garsoniere insalubre au devenit un cochet şi primitor aşezământ cultural... 

 

1.000 de euro şi cărţi, de la Ambasada Franţei în România

Ambasada Franţei în România a organizat un concurs de proiecte cultural-educative. Laurent Attal, ataşat de cooperare al ambasadei, l-a felicitat pe Ionel Zmău  pentru “înălţimea proiectului” depus. Cu finanţarea obţinută, asociaţia a mai achiziţionat un sistem de calcul, o imprimantă, un sistem audio, materiale pentru expoziţii, consumabile.

Mai adăugăm că Ambasada Franţei a expediat mereu la Petrila colete cu cărţi, reviste, materiale informative, CD-uri. 

 

Panglică inaugurală, plachetă bilingvă, şampanie şi... perspective

Paul de MAILLARD, preşedintele Asociaţiei BIBLIOTECI & MEDIATECI FRANCOFONE, şi Constantin RAMAŞCANU, noul viceprimar al oraşului Petrila, au tăiat panglica inaugurală. Apoi, într-o bună cooperare româno-franceză, dovedind dibăcie, cei doi au montat pe un perete o plachetă bilingvă realizată de un artist din Franţa. Atmosfera a fost destinsă, jovială, folosindu-se limbile română, franceză şi engleză. Paul de Maillard a sintetizat: “Nu există cultură dacă nu are rădăcini! Nu există cultură dacă nu devine şi universală!”. În spiciul său, Ionel Zmău a precizat: “Cărţile de aici, unele de patrimoniu, pot fi considerate doar obiecte estetice... Vor avea şi suflet doar atunci când vor fi citite, studiate... Asociaţia va face toate demersurile necesare pentru a atrage cât mai mulţi tineri şi marele public în activităţile pe care le va desfăşura”. Constantin Ramaşcanu a apreciat asociaţia şi s-a angajat, în numele Primăriei şi al Consiliului Local – Petrila, să o sprijine  în continuare. A vorbit elogios despre asociaţie şi profesorul Gheorghe Boantă. Dintre consilierii locali, el este cel mai apropiat de asociaţie şi nu a lipsit în ultimii ani la nicio manifestare a asociaţiei, dar a organizat şi licitaţia pentru lucrări şi achiziţii. Apoi, a vizitat mereu asociaţia când aceasta era un “şantier”. Pentru oaspetele francez, a fost şi un prilej de a cunoaşte şi personalităţi locale. Vizitase Memorialul EMINESCU de la Ipoteşti. A discutat cu Ion Barbu şi despre Memorialul I. D. SÎRBU de aici, din Petrila. Nu a lipsit nici remarca “Europa e un biet continent, Petrila este o lume!”. Apoi, s-a vorbit despre domeniile la care se referă cărţile doctorului Dumitru Gălăţan-Jieţ, donate asociaţiei. Doi voluntari ai asociaţiei, elevii Raluca Lăcrămioara Brînzea şi Bogdan Alexandru Ghib, de la Grupul Şcolar “Constantin Brâncuşi”, coordonaţi de Ionel Zmău, au consultat o parte dintre cărţile de aici pentru a participa la faza judeţeană a Concursului Naţional “Cultură şi civilizaţie în România”, obţinând locul al III-lea.  Pe un raft de aici se află cărţi publicate de autori din Valea Jiului. Mai este loc pe acest raft... Printre alţii, au mai participat la această inaugurare Radu Chinţa, Martin Borşa, Maria Zmău, Maria Buicar, Ecaterina Turcu, Marcela Meraru, elevi, părinţi. Dar şi cadrele universitare Iosif Andraş şi Stela Dinescu, cât şi Luminiţa Danciu – directoarea Bibliotecii Universităţii Petroşani. A fost un moment festiv... Pentru Ionel Zmău a fost încă o etapă pe un drum, un drum continuu,  spre împlinirea DIMENSIUNII CULTURALE a aproapelui.

 

Prof. Irina BOBOC