În data de 25 august 1977, Comitetul judeţean Hunedoara al Partidului Comunist Român redactează o informare „cu unele probleme economico-sociale şi politice din Valea Jiului”. Informarea se întinde pe 7 pagini şi jumătate, format A4, bătute la maşină. 

 

Textul respectiv reprezintă varianta partinică 

despre marea grevă a minerilor de la Lupeni de la începutul lunii august 1977. Informarea e făcută „la cald”, întrucât de la evenimentul pe care îl analizează nu au trecut mai mult de trei săptămâni. În text nu apare, nici un moment, vreo referire la grevă. Sunt folosite, în acest sens, tot felul de eufemisme pentru a escamota adevărul istoric. Informarea începe cu o frază lungă ce spune totul despre cum va fi abordată analiza ulterioară. „La începutul lunii august a.c. la I.M. Aninoasa şi I.M.Lupeni au avut loc unele nemulţumiri ale minerilor  pe fondul problematicii privind aplicarea noii legi a pensiilor, cu precădere la prevederile referitoare la pensionarii de gradul III care a necesitat intervenţia organelor superioare de partid şi de stat”.  În fraza următoare se menţionează felul în care a început „consfătuirea” pe probleme de legislaţie a muncii: „În ziua de 1 august, la mina Aninoasa peste 250 de mineri din schimburile I şi II au cerut organului de partid, sindicat şi conducerii exploatării miniere să dea explicaţii în legătură cu aplicarea noii legi a pensiilor şi în special pensia de invaliditate de gradul III, fiind necesară prezenţa primului secretar al Comitetului municipal de partid pentru lămurirea problemelor şi reluarea lucrului”.  

 

În acest articol vom analiza doar o parte 

din această „informare” care se referă, în bună măsură, la starea de spirit a populaţiei exprimată prin scrisori adresate conducătorului iubit. Partidul, prin comitetul judeţean Hunedoara, susţine că secretarul general al PCR, Nicolae Ceauşescu, ar fi primit în timpul vizitei sale din august 1977 un număr de 334 de scrisori, dintre care 74 ar fi fost anonime. Defalcate pe localităţi, lupenenii i-ar fi dat secretarului general 150 de scrisori, cei din Petroşani - 64, cei din Vulcan - 40 şi 23 de scrisori ar fi fost scrise şi înmânate de uricăneni. În cazul epistolelor, partidul socoteşte la fel cum număra Pristanda steagurile într-O scrisoare pierdută. Dacă adunăm ce a defalcat partidul pe localităţi ajungem la 351 de scrisori, faţă de 334, cifra de la care am pornit. Partidul mai împarte odată scrisorile, de această data, pe categorii de interes. Aşa am aflat că 14 dintre scrisorile din Vale s-au referit la „organizarea producţiei şi a muncii”, 74 - la „legislaţie - pensii, ajutoare sociale”, 77 - la „legislaţia muncii, probleme de remunerări”, 51 - la „abuzuri săvârşite de unele cadre”, 30 - la „calitatea asistenţei medicale”, 59 - la „cereri de butelii, servicii pentru femei”, 23 - la „repartizarea fondului locativ”, 9 - la „probleme de aprovizionare” şi 12 - la chestiuni „legate de hotărâri judecătoreşti”. Dacă adunăm toate aceste scrisori aranjate „pe probleme” rezultă un număr de 345, care nu se potriveşte nici cu cifra avansată de partid (total 334), nici cu cea rezultată din însumarea scrisorilor primite de Ceauşescu de oamenii muncii din Vale la care s-au adunat şi anonimele (total 351). 

 

Din punct de vedere al procentajului, 

majoritare au fost problemele de legislaţie (42,61%), urmate de cererile de butelii şi servicii pentru femei  - cu 17,10% (Bizare aceste dorinţe luate în comun!). Reclamaţiile privitoare la „abuzuri săvârşite de unele cadre” sunt pe locul 3 cu 14,78%, iar de calitatea asistenţei medicale s-au plâns 8,70% dintre petenţi. Pe locul 5 sunt scrisorile care reclamă abuzuri ale celor de la spaţiul locativ (6,66% - lucrul dracului!). De hotărârile judecătoreşti s-au declarant nemulţumiţi doar 3,5% din petenţi. În mod neaşteptat, după părerea noastră, doar 2,61 % dintre expeditori se plâng de „problemele de aprovizionare”. Aici intrăm în contradicţie cu însuşi Karl Marx care spunea că, fără îndoială, „conştiinţa trece prin stomac”. În Valea Jiului, conform acestei statistici, lucrurile au stat cu totul altfel în august 1977...