Toată lumea din Petroşani cunoaşte căminul din Dimitrov. Acolo unde, pe vremea comuniştilor, când poporul muncitor presta la mină sau UMIROM, copiii erau înscrişi şi-şi petreceau cea mai mare parte a zilei. Acum, ca şi atunci, copiii vin aici şi - pe lângă programul educativ - mănâncă şi dorm. Numai că, odată cu trecerea timpului, copiii sunt alţii. Doar căminul arată la fel. Ca pe vremea când eram noi copii. În curtea respectivă doar jocurile sunt noi, restul este vechi, de la clădire la gardul ce împrejmuieşte căminul. Vechi şi deteriorat, dar securizat. Pe poarta căminului este pus un lacăt mare, chinezesc, ca să nu pătrundă răuvoitorii. Atâta doar că, exact alături de poarta ferecată, o parte din gard lipseşte cu desăvârşire. Nu cunoaştem intenţia conducerii căminului. Dar este evident că, la un aşa gard, un lacăt pe poartă nu poate fi decât o glumă bună.