Modificarea sistemului de admitere la liceu, micşorarea numărului de probe la bacalaureat şi înfiinţarea unui Colegiu al profesorilor, după modelul Colegiului medicilor, sunt principalele noutăţi propuse de Ministerul Educaţiei pentru învăţământul preuniversitar. Potrivit acestor propuneri incluse în aşa zisul Cod al Educaţiei, schimbările la învăţământul preuniversitar ţin, în principal, de testările de la finalul studiilor.

Astfel, la admiterea la liceu, se va ţine cont de media generală obţinută în clasele  V-VIII, care va avea o pondere de 50% din media finală, şi de nota la un test structurat după model european, care va reprezenta cealaltă pondere de 50%, aceasta fiind una din modificările esenţiale. Acest test structurat va fi susţinut în semestrul II şi va conţine întrebări din mai multe domenii.

Orele de dirigenţie de la liceu se vor scoate din programa şcolară obligatorie, urmând ca activitatea dirigintelui să cuprindă organizarea unor întâlniri extracurriculare, la care să participe specialişti din diferite domenii de interes, excursii şi şedinţe cu anumiţi elevi sau părinţi. Prin scoaterea din programa şcolară obligatorie a orelor de dirigenţie se reintroduce ora de istorie la clasa a XII-a, la liceele tehnologice. La fel şi geografia, care va rămâne în programa clasei a XII-a la aceste licee. La Ministerul Educaţiei, în cadrul întâlnirii cu sindicatele, s-a mai discutat despre programa şcolilor speciale la care se păstrează şi orele de practică şi cele de limbi străine pentru elevii care au aptitudinile necesare pentru a urma astfel de cursuri. 

Ministerul a redus programa şcolară de la 33-37 de ore la 29-32 de ore, în funcţie de tipul de liceu, cele mai multe ore fiind în clasele intensive şi la filiera vocaţională. Prevederile sunt aprobate prin ordin de mi­nistru şi vizează anul şcolar 2009-2010.

În ceea ce priveşte bacalaureatul, acesta a suferit şi el schimbări în modul de desfăşurare, la finalul clasei a XII-a urmând să se susţină trei, respectiv patru probe scrise, în cazul elevilor care au studiat în limba maternă. Disciplinele de examen vor fi limba română, o probă obligatorie cores­punzătoare profilului, matematică sau istorie, şi una la alegere, în funcţie de profil. La această ultimă probă, elevii care au absolvit un profil real vor putea alege între chimie, fizică, biologie şi informatică, iar cei de la profil uman, între economie, geografie, logică, psihologie şi filosofie. Probele orale au fost înlocuite cu testări pe parcursul anului final de liceu.

Alte modificări prevăd ca învăţământul obligatoriu să aibă 11 clase, incluzând grupa pregătitoare pentru şcoală, ministerul angajându-se să generalizeze învăţământul de 13 clase. Elevii vor fi înscrişi în clasa I dacă împlinesc vârsta de 6 ani în anul în care încep şcoala.

Cât priveşte disciplina în şcoli, ministerul vrea să înfiinţeze un Colegiu al profesorilor şi o cartă a autonomiei şcolare. Astfel, Colegiul profesorilor va fi responsabil de analizarea şi sancţionarea cazurilor de indisciplină şi imoralitate printre cadrele didactice, similar Colegiului medicilor în domeniul sanitar, iar Carta autonomiei ar urma să stabilească limitele în care s-ar propaga puterea instituţiilor de învăţământ, mai exact regulamentele de ordine interioară, statutul elevului şi metodologiile după care elevii şi părinţii vor fi implicaţi în luarea deciziilor ce privesc şcoala.

Deocamdată nu s-au stabilit criteriile după care va funcţiona Colegiul profesorilor şi nici prevederile Cartei nu au fost stabilite.

Pe lângă aceste modificări pe care le are în vedere Ecaterina Andronescu, modificări ce se doresc a fi aplicate chiar din anul şcolar 2009-2010, se mai adaugă şi introducerea religiei ca materie obligatorie. Într-o discuţie cu Charlotte Irimie, director al Colegiului Economic Hermes Petroşani, aceasta ne-a dezvăluit opinia sa despre aceste modificări. Potrivit dumneaei nu se ştie sigur ce repercusiuni vor avea toate aceste decizii la nivelul elevilor şi structurii sistemului de învăţământ. Cert este că nu mai există şcoala de arte şi meserii, ”toţi elevii merg la liceu, iar acest lucru nu este tocmai bun” pentru că erau copii care veneau la arte şi meserii şi care după doi ani aveau două calificări, putând ulterior, chiar dacă nu alegeau să-şi continue studiile la seral sau frecvenţă redusă, să aibă totuşi diplome de calificare”. “Este bine că au redus trei ore, copiii vor veni 6 ore. Înainte veneau şapte ore, trei zile pe săptămână, lucru care era prea mult pentru ei”.

O altă modificare neinspirată este, potrivit d-nei director, scoaterea orelor de dirigenţie, lucru deloc bun întrucât fiecare şcoală are câte un psiholog, iar acesta nu poate face faţă unui număr de peste 1.000 de elevi.

Alte modificări importante sunt şi în învăţământul superior. Dispare astfel învăţământul la distanţă, ministrul Educaţiei dorind să introducă o nouă formă de învăţământ fără frecvenţă prin care studenţii vor fi obligaţi să vină la facultate şi pe perioada anului, nu doar la examene, altfel spus să determine o mai mare responsabilitate din partea studentului.

 

Mihaela BRAGA