O analiză recentă al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) plasează judeţul Hunedoara între zonele cu o importantă activitate infracţională în domeniul fraudelor prin internet. Analiza poliţiştilor arată faptul că acest gen de infracţiona­litate este foarte răspândită în România, şi nu numai, deoarece acest tip de fraude informati­ce se poate face din diverse locaţii ale lumii. Infracţiunile de acest gen vizează obţinerea unor produse financiare, respectiv de credit şi sisteme de plată oferite de instituţii financiar-bancare, pe care membrii acestor reţele criminogene le accesează fraudulos, producând prejudicii importante atât unor persoane fizice, dar şi unor societăţi comerciale.  Marea problemă este aceea că autorii acestor infracţiuni sunt dificil de identificat “prin prisma faptului că au nivel de inteligenţă ridicat şi dispun de mijloace informatice sofisticate, de ultimă generaţie”, după cum arată analiza IGPR.  Grupurile infracţionale de acest gen sunt organizate, structurate şi specializate pe diverse tipuri de activităţi, în funcţie de abilităţile individuale ale membrilor şi gradul de complexitate a operaţiilor informatice pe care cei implicaţi sunt în măsură să le pună la dispoziţia grupului, în vederea accesării cât mai rapide a mijloacelor tehnice, a penetrării staţiilor de lucru, a serverelor şi altor dispozitive de calcul folosite în mediul financiar-bancar. O altă caracteristică importantă se referă la faptul că membrii acestor reţele pot accesa sistemele atât din România cât şi din orice altă parte a lumii.

 

Inteligenţa hackerilor depăşeşte cu mult sistemele de securitate

“Din evaluările grupărilor infracţionale care acţionează în domeniu s-au desprins următoarele caracteristici privind criminalitatea informatică produsă în România: caracter predominant financiar, se urmăreşte obţinerea unui produs financiar substanţial şi sunt vizate sisteme de plată, produse de credit şi plată oferite de instituţii financiare; organizarea grupărilor care acţionează, structurarea şi specializarea membrilor acestora; folosirea unor tineri cu abilitaţi în a utiliza computerele şi noile tehnologii, care sunt organizaţi şi coordonaţi de către lideri ai grupărilor infracţionale;

trecerea de la fraudele informatice, în care încrederea era elementul primordial în realizarea tranzacţiilor, la fraude în care predomină folosirea de programe informatice în fraudare; caracterul transnaţional al acestor fapte, în sensul că sunt vizate victime din alte ţări, anumite activităţi sunt derulate de pe teritoriul altor state sau sunt folosite sisteme informatice din alte state; permanenta preocupare pentru identificarea de noi moduri de operare, de identificarea de produse ce pot fi fraudate, precum şi sisteme informatice ce pot fi compromise; reorientarea grupărilor infracţionale către fraudarea mijloacelor de plată electronică oferite de instituţiile financiare din România; reorientarea grupărilor infracţionale care comit fraude informatice, de la fraudele mărunte (prejudicii mici) îndreptate împotriva persoanelor, către fraudele mari (prejudicii mari - sute de mii/ mi­lioane de euro) împotriva companiilor; zonarea infractorilor pe tipuri de infracţiuni şi ţări de destinaţie, datorate specificului zonei (zone turistice, zone cu număr ridicat de grupări infracţionale bine organizate etc.)”, se mai arată în analiza IGPR. Un lucru interesant este că infractorii care provin din judeţele vestice şi sud-vestice ale României – Hunedoara, Satu Mare, Bihor, Timiş, Caraş Severin, Gorj, Dolj, Olt şi Teleorman – preferă să-şi desfăşoare activităţile infracţionale de pe teritoriul Franţei, iar cei din judeţele aflate în Moldova (Suceava, Iaşi, Bacău) folosesc ca ţări de desfăşurare a activi­tăţilor Marea Britanie şi Germania. Tot Germania apare ca ţară preferată şi pentru cei din judeţul Braşov.

Două dintre ţările unde cetăţenii români desfăşoară activităţi infracţionale din domeniul criminalităţii informatice mai sunt Spania şi Italia. Majoritatea celor care comit astfel de fapte provin din judeţele Vâlcea, Argeş, Constanţa şi municipiul Bucureşti. Potrivit IGPR, analizele realizate la nivelul organismelor europene privind trendul crimina­lităţii organizate, definesc criminalitatea informatică ca o ramură importantă a crimei organizate la nivelul ţărilor UE.