De când cu perspectiva unei avansãri, procurorul Nicodim a devenit harnic din cale-afarã l Suntem în mijlocul campionatului local de laude media l Rechi­zitoriul tragediei de la Petrila a uitat marea majoritate a vinovaţilor pe dinafarã l Cum e mai dulce avansarea? Dacã ai bãgat trei oameni în puşcãrie, sau dacã ai uitat de cinci ori mai mulţi pe dinafarã?

Vãduvele minerilor morţi la Petrila sunt constrânse sã nu se constituie ca părţi civile în proces.

 

Dosarul instrumentat de procurorii hunedoreni în urma tragediei din luna noiembrie 2008 de la EM Petrila beneficiazã de o mediatizare fãrã precedent. Din ce motiv? Pentru cretini existã scuza lacri­mogenã potrivit cãreia la Petrila au murit oameni şi poporul trebuie sã fie informat. Sã fim serioşi! În minele Vãii mor frecvent oameni în urma unor accidente de muncã, iar evenimentul de la Petrila nu-i cel mai tragic nici mãcar în istoria postdecembristã. Tragedii au mai fost, oameni au mai murit, dosare complexe s-au mai instrumentat. Apropo, câte rechizitorii întocmite de procurorii hunedoreni aţi citit în presa localã şi regionalã în ultimii 20 de ani? Nu prea multe, nu-i aşa? Şocheazã însã, pentru cititorii avizaţi de presã, mediatizarea excesivã a informaţiilor din acest caz. Cine are de câştigat? O posibilã explicaţie puteţi gãsi în rândurile de mai jos. 

 

La nivelul Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara

sunt prevãzute14 posturi de procurori, 4 dintre acestea fiind posturi de conducere. Din cele patru posturi de conducere, un numãr de 3 sunt ocupate (Nicolae Paştiu – prim-procuror cu mandat de 3 ani începând cu 01.07.2007, Iosif Cibian – procuror şef secţie Urmãrire Penalã cu mandat de 3 ani începând cu 02.10.2008 şi Ioan Moca – procuror şef secţie Judiciarã cu mandat de 3 ani începând cu 08.05.2008). Drept urmare, v-aţi prins, la nivelul Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara existã un singur post de conducere disponibil, cel de prim-procuror adjunct. Vacantat, potrivit informaţiilor pe care le deţinem, la data de 17.07.2009. Dispo­nibilitatea postului a fost reconfirmatã de  Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la data de 4 septembrie 2009.

Postul devenit vacant a fost ocupat, urmare a Hotãrârii CSM nr. 193/13.07.2006, de cãtre Sanda Ioanela Draia începând cu 17 iulie 2006 pentru trei ani.

 

În dosarul Petrila

a fost grabã mare. Pe data de 24 august 2009, Biroul de Informare Publicã şi Relaţii cu Presa din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie informa cã procurorii hunedoreni au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecatã a inculpaţilor în dosarul tragediei de la Petrila. Rechi­zitoriul însã, forwardat intensiv pe mailurile ziariştilor (doar ale celor ce ştiu sã scrie frumos despre procurori, nu ale tuturor), poartã data zilei ime­diat urmãtoare. O banalã eroare care dovedeşte, încã o datã, graba şi interesul de mediatizare excesivã a acestui caz. Acum o vreme, nu obţi­neai o informaţie din cazemata nu­mitã Parchet nici dacã dãdeai cu tunul. De când existã însã perspectiva ca procurorul Nicodim sã avanseze, nu mai poţi face un cornet de seminţe dintr-un ziar local, mereu acelaşi, fãrã sã dai de procurorul Nicodim. Care procuror, de la o vreme încoace, are o disponibilitate de a lucra cu presa (o anumitã parte a ei, ce-i drept!) ceva de speriat.

 

Ceea ce, de fapt, vrem sã semnalãm

e cã procurorul Ioan Nicodim e într-un fel de campanie electoralã. În condiţiile în care, aşa cum spuneam, puteai sã dai şi cu tunul cã nu scoteai o vorbã de la Parchet, avem motive legitime sã bãnuim cã interesul lui Nicodim de a avea mereu cel puţin un reportofon şi un aparat foto prin preajmã e ge­nerat de o omeneascã dorinţã de avansare. De curând, de exemplu, am citit cã procurorul Nicodim a fost felicitat de procurorul general Laura Codruţa Kovesi. Poporul trebuia, probabil, sã priceapã cã madam Kovesi n-a dormit nopţile şi a citit şi s-a minunat prin rechizitoriile întocmite de procurorul Nicodim de desco­periri fantastice de genul cã pentru „un microclimat propice desfãşurãrii de activitãţi umane în subteran, este necesarã introducerea aerului de la suprafaţã”. Nimic mai fals! Procurorul Nicodim n-a fost felicitat personal, ci la grup cu câteva sute de procurori din întreaga ţarã în data de 01.07.2009, de „Ziua Justiţiei”. Cei ce se ocupã de „campania electoralã” a lui Nicodim „au uitat” sã menţioneze însã cã nu doar Nicodim a fost felicitat de Kovesi, ci şi Victoriţa Povarnã, de asemenea procuror în cadrul Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara. ªi Nicodim şi Povarnã au instrumentat şi instrumenteazã dosare cu persoane din Valea Jiului. De ce era procurorul Nicodim special?

 

Chiar aşa, de ce e procurorul Nicodim special?

Un argument ar fi acela cã, prin prisma prieteniei de mun­cã şi mese festive cu Titel Brãgaru, comandantul Poliţiei mu­nicipiului Petroşani, Nico­dim a prins o felie groasã sã fie lãudat cu spume, fie cã e cazul fie cã nu, în presa localã. De aceea, relaţia sa cu presa se deruleazã doar pe filierele recomandate de Brãgaru. Pentru cã vrea sã avanseze, Nicodim stã pitit şi rãspunde doar apelurilor venite din zona media care-l intereseazã.

 

Dupã umila noastrã pãrere

rechizitoriul tragediei de la Petrila e doar o compunere stângace, un mix de supoziţii cu pasaje din referate despre industria minierã. Dupã toate probabilitãţile, trei oameni (Aurelian Necula, Gheorghe Roşu şi Dan ªtefan Ungur) vor face puşcãrie pentru un întreg sistem bolnav. N-am spus cã sunt nevinovaţi. Am spus doar cã, dacã trebuie sã fie scoşi nişte vinovaţi şi sã fie executaţi în piaţa publicã, aşa cum se întâmplã zilele acestea cu cei trei, lotul de puşcãriabili trebuie sã fie unul lãrgit, de minim 15 persoane (se ştiu ele). Situaţia de la Petrila din luna noiembrie 2008 nu li se poate imputa doar celor trei. Ci unei întregi structuri. Care, din indiferenţã ori teamã, din goana dupã producţie şi bani, a generat condiţiile producerii tragediei. E greu de crezut cã se va mai face dreptate. E greu de crezut cã, la cum a fost întocmit rechizitoriul, cei trei vor scãpa de puşcãrie. Procurorul Nicodim, cosmetizat şi de campania electoralã din media, va fi probabil avansat. Ne întrebãm însã cum e mai dulce avansarea? Dacã ai bãgat trei oameni în puşcãrie, sau dacã ai uitat de cinci ori mai mulţi pe dinafarã?

 

Apropo, ştiţi cu cât plãteşte statul 

un om care trimite oameni (nu neapãrat pe toţi cei ce meritã) la puşcãrie? 93.928 lei. Atât reprezintã veniturile încasate de procurorul Nico­dim Ioan în anul 2008. Dacã ar fi fost prim-pro­curor adjunct, ar fi încasat (spunem asta prin comparaţie cu veniturile ocupanţilor unor funcţii similare) cu vreo 40.000 de lei mai mult într-un an. Dar, ce-i drept, nu-i timpul pierdut...

 

A nu se înţelege  cã ne-ar deranja

ca procurorul Nicodim sã avanseze. Nu avem cãderea sã punem în discuţie oportunitatea unei asemenea chestiuni. Fiind însã direct implicaţi în actul media la nivelul Vãii Jiului, ca sã nu spunem lideri ai presei scrise regionale (celor ce nu cred le punem la dispo­ziţie facturile de tiraj), avem dreptul legitim sã semnalãm hãrnicia domnului procuror şi posibilul dumnealui interes. Oricum, de ajunge prim-pro­curor adjunct, dracu-i de presarii de-or mai avea curajul sã mai scrie un rând negativ despre dumnealui sau Brã­garu. Credem cã vor fi arestaţi instant (ziariştii, de ei vorbeam).

 

Ne-a ajuns la urechi

şi faptul cã vãduvele mine­rilor morţi la Petrila sunt constrânse sã nu se constituie parte civilã în procesul ce stã sã înceapã. Pe surse, se pare cã le sunt ameninţate posturile dacã vor îndrãzni sã cearã bani pentru ele şi copiii lor. Le instigãm însã, cu toate riscu­rile, sã nu cedeze. Viitorul orfanilor nu trebuie sã fie negociabil. Chiar dacã banii nu mai învie oameni, ei trebuie sã compenseze – mãcar parţial – viaţa tristã a unor femei ori lipsa unui tatã în viaţa unor copii. Vom reveni.