Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor „Pro Lex” este revoltat şi protestează faţă de nerespectarea principiilor stabilite în grupul de lucru constituit pentru negocierea şi realizarea Legii unice de salarizare a personalului bugetar. Deşi grupul de lucru de la Ministerul Muncii a acceptat propunerea preşedintelui „Pro Lex”, Vasile Lincu, ca salariile celor din Poliţie să fie aceleaşi pentru funcţiile echivalente din Armată, S.R.I., S.P.P. şi Penitenciare, în ultima variantă a legii, coeficienţii agenţilor de poliţie sunt mai mici decât ai subofiţerilor din M.Ap.N. având funcţii echivalente. În condiţiile în care subofiţerul din M.Ap.N. cu studii superioare poate valorifica aceste studii prin încadrarea în funcţii superioare, pentru agentul de poliţie nu există prevederi diferite în funcţii de studii (potrivit legii în vigoare agenţii de poliţie cu studii superioare primesc un spor de 25%). De asemenea, redu­cerea coeficienţilor nu a fost proporţională, ci mai degrabă discriminatorie. Astfel, chestorilor li s-au redus cu aproximativ 1/3, iar celorlalţi cu mai mult de 50%, faţă de coeficienţii stabiliţi de grupul de lucru. Spre exemplu, un agent de poliţie (care lucrează în stradă) va avea un salariu de 1.344 lei, iar un chestor şef de poliţie va avea un salariu 15.362 lei (precizăm că la aceste salarii se poate adăuga şi spor de până la 30% din salariu). Consiliul European al Sindicatelor din Poliţie, organizaţie neguvernamentală a Consiliului Europei şi federaţia de ramură la care „Pro Lex” este afiliat, apreciază că, în condiţiile în care infracţionalitatea este transfrontalieră, problemele poliţiştilor români sunt problemele tuturor poliţiştilor din Europa, cu impact şi asupra siguranţei cetăţenilor din propriile ţări. O altă nedreptate a proiectului legii unice de salarizare vizează poliţiştii comunitari cu atribuţii similare poliţiştilor de la ordine şi siguranţă publică. Astfel, deşi atribuţiile si pericolele sunt similare, poliţiştii comunitari sunt salarizaţi sub nivelul salariului minim pe economie, nefiind nicio diferenţă din punct de vedere salarial faţă de ceilalţi funcţionari publici din primării. Personalul vamal, deşi a primit atribuţii suplimentare şi lucrează în frontieră şi în condiţii periculoase, nu primesc sporurile altor angajaţi care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Faţă de această situaţie prezentată anterior, se vor lua următoarele măsuri:

1. Sindicatul „Pro Lex” aderă la formele de protest generale ale bugetarilor;

2. Membrii de sindicat din poliţie, fără a încălca în vreun fel prevederile legale, vor pune accent pe calitatea şi meticulozitatea rezolvării cazurilor, fără a ţine cont de acoperirea deficitului de personal şi de factorul timp. 

- nu vor mai efectua ore suplimentare decât din dispoziţia scrisă a şefului;

- sesizările cetăţenilor se vor trata cu o maximă diligenţă;

- cercetările la faţa locului vor fi efectuate cu maximă scrupulozitate;

- nu vor mai suporta cheltuielile pentru carburant;

- nu vor mai utiliza autoturismele proprietate personală în soluţionarea problemelor de serviciu;

- nu vor mai asigura din resurse proprii consumabilele şi rechizite.

3. Membrii de sindicat din poliţia comunitară, fără a încălca în vreun fel prevederile legale, vor pune accent pe calitatea şi meticulozitatea rezolvării cazurilor şi vor adera la toate formele de protest, inclusiv greva.

4. Membrii de sindicat din vamă vor protesta prin exces de zel şi vor adera la toate formele luptei sindicale, inclusiv greva.

Declaraţia preşedintelui „Pro Lex”, Vasile Lincu: „Legea unică de salarizare creează noi discriminări, salariile fiind stabilite în funcţie de efectul protestelor asupra guvernanţilor. Din acest punct de vedere, poliţiştii sunt dezavantajaţi fiindu-le interzis dreptul la grevă. Metoda „pumnului în gură” folosită în loc de dialog social cu reprezentanţii poliţiştilor va avea efecte asupra sistemului de ordine şi siguranţă publică”.