19.08.2014,  19:18:59 | 1 comentariu | 932 vizualizari
Reportaj la “FânFest” / Un festival revoluţionar care salvează o localitate şi o zonă minieră
de Mihai BARBU
În urmă cu nouă ani la Roşia Montană a început un festival cum nu mai e altul în toată România. E vorba de “FânFest” şi el s-a născut ca o contraofensivă împotriva celui mai mare proiect minier aurifer din Europa. A fost, de la bun început, o luptă între David şi Goliath. În niciun deceniu, Roşia Montană a devenit epicentrul celei mai mari mişcări civice şi de apărare a mediului din ţara noastră. 
 
Am fost curios, în acest an, să văd cu ochii mei
cum reuşesc organizatorii “FânFest”-ului “să cultive revoluţia” în intervalul 11 şi 17 august a.c. Până la Deva, şoseaua este ca-n Europa. În schimb, drumul de la Deva la Brad şi, apoi, la Crişcior, Abrud şi Roşia Montană îţi pune serios maşina la încercare. Dar când am văzut cum pe drumul lateral, de circa 7 km, ce părăseşte şoseaua spre Câmpeni şi o ia spre inima Roşiei, zeci de tineri cu rucsacuri imense în spate şi cu o sticlă de apă în mână străbăteau pe jos aceeaşi cale spre ideal mi-am zis că, odată cu anii, m-am cam boierit şi am devenit, inevitabil, un cârcotaş fără motiv. Festivalul de la Roşia Montană se compune, potrivit imaginii şi textului de pe coperta publicaţiei clujene “Zile şi nopţi”, din concerte, teatru, literatură, activităţi recreative, evenimente speciale, proiecţii de filme documentare, forumuri sociale de activism, teatru & performance, dintr-un târg ţărănesc, dintr-o zonă a copiilor, din organizarea de tururi ghidate, dintr-un târg din produse tradiţionale de tip “handmade” şi mai multe expoziţii. 
 
Atmosfera, de cum intri în centrul localităţii, 
e una familiară celor care, în tinereţea lor, au trecut pe la Vama Veche, Costineşti şi 2 Mai. Localuri mici şi magazine săteşti, cu de toate pentru toţi, sunt pline ochi de turişti, de dimineaţa şi până seara târziu. În jurul fostei cantine miniere, în Piaţa Veche, se află concentrate toate cele necesare turistului interesat să achiziţioneze suveniruri gastronomice şi vestimentare. Aici mai poţi găsi ii ţesute de mână cu 150 lei bucata, veste numai bune pentru sezonul rece la 250 lei. Ele sunt ţesute de mână şi femeile care ţi le oferă îţi spun cu mândrie (şi amărăciu­ne) că sunt singurele care mai fac aşa ceva. Dulceţurile făcute în casă au preţuri în jur de 10 lei borcanul. Românilor li se pare scump, unor finlandezi li s-au părut extrem de ieftine. 
 
Din Piaţa Veche se despart două drumuri 
care urcă pieptiş dealurile Roşiei. Unul duce la Cortul Cultural iar altul spre Reduta Fân Fest. Cortului cultural i se alătură Cortul de forum, Cortul Verde şi Casa de ţarină. Ca să ajungi la Redută poţi face un popas la “Poiana liniştită”, un loc de care vacile Roşiei Montane n-au auzit. Păşunatul lor se desfăşoară şi în acest loc şi cine a avut proasta inspiraţie să-şi aşeze cortul aici s-a văzut cu vacile, între patru ochi, chiar în intimidate. Înainte de a ajunge la scenă, la Bistro sau la Lounge te poţi opri “La Hamace”. Turistul venit la Roşia Montană se poate opri la o gazdă, în camping sau în şură. Copiii sunt răsfăţaţi într-o zonă specială, dedicată lor în întregime. 
 
Ei au putut vedea, la teatru, “Ridichea cea uriaşă”, 
o piesă-parabolă despre ceea ce se întâmplă în lupta părinţilor cu cei de la Gold Corporation. Piesa se bazează pe o poveste populară rusească cu o intrigă simplă. Moşul plantează o sămânţă de ridiche care devine, la maturitate, uriaşă (astăzi am putea spune, nu-i aşa?, că a fost modificată genetic…). Când e s-o scoată din pământ, moşul nu o poate face de unul singur. Îi cheamă pe toţi cei ai casei şi, astfel, scoate ridichea şi, astfel, toţi cei dragi se bucură de o asemenea mare recoltă. Ca să revenim la sensul acestui festival revoluţionar el se regăseşte şi în această parabola a ridichii. “Alburnus Maior” şi toţi care au fost alături de această asociaţie au reuşit să împiedice votarea în Parlament a unei legi care ar fi permis firmei canadiene puteri extraordinare. Inclusiv puterea de a-i putea expropria pe roşieni şi, implicit, de a crea cel mai mare lac cu cianură din Europa. Societatea civilă a avut atunci o reacţie incredibilă. Sloganul “Uniţi salvăm Roşia Montană” a răsunat peste tot şi rezultatele s-au văzut. Acum lupta celor care conduc Campania “Salvaţi Roşia Montană” este de a include zona în patrimoniul UNESCO şi asigurarea unei dezvoltări durabile a localităţii.  Nimic nu pare imposibil unor oameni hotărâţi şi cu dragoste de natură. Inclusiv cea umană…
 
P.S. Credem că Valea Jiului ar putea urma modelul celor din Roşia Montană. În foarte multe privinţe… Vom reveni.

Comentarii articol (1 )

#1 Calin20.08.2014,  13:31:33
Este un vis nesperat ca inca nu s-au apucat de distrus muntii la Rosia. In 2006, cand am fost la asa-zisele dezbateri publice de la Cluj si Turda, unde erau adusi cu autocare indivizi dubiosi, cu tricouri verzi cu Hai sa salvam Rosia Montana (lupi in blana de oaie), ca sa-i injure si intimideze pe cei care ar indrazni sa zica ceva impotriva proiectului sublim, nu as fi visat ca muntii vor rezista pana-n 2014. Dar din pacate exista si reversul medaliei. Avem o societate civila de mediu foarte vaga si cam toata energia ei s-a focalizat pe acest proiect. In restul tarii alte proiecte sinistre (cariere, defrisari, regularizari de rauri, microhidrocentrale etc) mutileaza pe veci peisajul romanesc si nu a mai avut cine sa se opuna, din moment ce toata energie societatii civile de mediu a mers pe Rosia si, mai nou, gazele de sist. Daca credeti ca Valea Jiului are o sansa in turism ganditi-va la ce avantaje competitive are Valea, nu la partii de schi. Cel mai mare avantaj sunt raurile. In restul tarii si in mare parte din Europa cam toate raurile de munte au fost distruse.Taia este deja distrusa dar puteti face ceva ca sa opriti planurile diabolice de distrugere a Jiului de Est, cu care se lauda administratia locala din Petrila. Un alta avantaj fantasitic, deocamdata, este Jiul in defileu, cel mai bun rau de rafting din tara si practic ultimul rau mare de munte scapat deocamdata de ciuma hidroenergiei. Lucrarile le cele doua hidrocentrale din defileu ar putea fi sistate pe veci daca ar exista o opozitie reala din partea societatii civile si cu ajutorul mass-mediei.


Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 10 ori 4  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Pe aceeasi tema

Astăzi după-amiază, de la ora 15, în centrul Devei va avea loc un eveniment dedicat aniversării a 1883 de ani de la prima atestare doc[..]

05.02.2014, 21:21   |    0 comentarii

Guvernul a luat o hotărâre de divizare a Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest SA Deva, pentru a pute[..]

07.05.2013, 21:36   |    0 comentarii
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!

_____
Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare...
_____
Cataloage promoţionale 2024
_____
Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii
_____
Rame click - comandă online!
_____
Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul!
_____
Steaguri publicitare - click pentru a comanda!
_____
Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online!




_____
Cataloage promoţionale 2024


Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!
Promovare
Publicitate
Newsletter