În toată nebunia politică din ultima vreme, există o temă care parcă este evitată de o parte din politicieni: asumarea răspunderii Guvernului pentru Legea pensiilor. Temă şi promisiune electorală de bază pentru PD-L, în ultimele campanii, Legea pensiilor este evident o prioritate. Nimeni, nici chiar cei mai cârcotaşi dintre politicieni, nu poate nega importanţa acestei legi, care ar putea face ordine într-un sistem prea multă vreme ţinut într-un morman de probleme şi care a generat inechităţi sociale flagrante. Pentru a clarifica mai multe aspecte legate de această temă, ieri la Deva, deputatul de Hunedoara, Viorel Arion, a susţinut o conferinţă de presă.

 

Viorel Arion, deputat PD-L de Hunedoara „Legea pensiilor are prioritate şi nu campaniile politice”

Conform deputatului hunedorean, situaţia politică dificilă din ultima vreme nu trebuie să împiedice Guvernul în eforturile sale de a reglementa legal zonele prioritare din economia românească şi din sectorul social. El susţine că Guvernul Boc nu are altă variantă eficientă de lucru decât asumarea respon­sabilă a răspunderii pentru Legea pensiilor.

„Nu putem să mai lăsăm situaţia din domeniul pensiilor să continue. După cum ştiţi, şi în programul meu politic există această temă prioritară pe care am susţinut-o întotdeauna. Pensionarii şi pensiile reprezintă o prioritate absolută pentru Guvernul Boc şi aceasta este demonstrată şi prin angajarea răspunderii de către Executiv, pentru ca Legea pensiilor să poată să devină funcţională cât mai repede. Nu putem aştepta după campanile electorale: nu acestea dic­tează interesul naţional. PD-L şi-a luat angajamentul faţă de români pentru eli-mi­narea pensiilor speciale şi angajamentul faţă de organismele internaţionale FMI, CE şi BM, privind introducerea sistemului unitar al pensiilor publice. Or aceste angajamente importante nu suportă amânări şi discuţii sterile. Pentru că există o sumedenie de probleme în sistemul politic, aşa cum bine se poate observa în ultima vreme, trebuie făcut ceva, iar asumarea răspunderii este metoda obligatorie pentru o reformă urgentă în zonele prioritare”, a declarat deputatul de Hunedoara, Viorel Arion.

 

Emil Boc:

„...trebuie folosită procedura constituţională tăioasă, dură…”

Zilele trecute, în cadrul discuţiilor cu partenerii sociali, premierul Emil Boc sublinia: „Am decis să-mi angajez răspunderea în calitate de prim-ministru,  în faţa Parlamentului, acum, înainte de a intra în campania electorală. Spun asta pentru că procedura angajării Guvernului presupune între două-trei săptămâni. Uitaţi-vă la legile asupra cărora ne-am asumat răspunderea pe data de 2 septembrie. Moţiunea de cenzură s-a discutat - dacă nu greşesc - pe data de 24 sau 25 septembrie. De la momentul angajării în Guvern până la momentul prezentării în Parlament au trecut două săptămâni. Din 2 până pe 15 septembrie. Trebuie ca această lege să iasă înainte de campania electorală. Pentru că în campanie electorală - ştiţi bine - nu se pot adopta legi. 

Iar, pe de altă parte, cui să-i trimit această lege la Parlament? Ca parlamentarii să-şi voteze desfiinţarea pensiilor parlamentarilor? Ei au proiect de lege pentru desfiinţarea pensiilor parlamentarilor din luna ianuarie şi nu au făcut nimic. 

Păi, cine a creat pensiile speciale? Parlamentul. Credeţi că va fi în măsură să desfiinţeze pensiile speciale?

Ei care le-au creat să fie în  măsură să le desfiinţeze?       

De aceea trebuie folosită procedura constituţională tăioasă, dură: ori trece legea, ori pleacă Guvernul. Şi fiecare îşi asumă responsabilitatea”.

 

Câteva din prevederile importante ale noii legi a pensiilor:

Creşterea şi egalizarea vârstelor standard de pensionare pentru bărbaţi şi femei:

- Continuarea creşterii vârstelor de pensionare până în 2014 la 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi;

- Creşterea, din anul 2015, a vârstei de pensio-nare numai pentru femei de la 60 de ani, până la 65 de ani, până în 2030. Creşterea se realizează gradual, cu 3 luni în fiecare an; 

- În 2030, atât bărbaţii cât şi femeile vor ieşi la pensie la aceeaşi vârstă standard – 65 de ani.

- Creşterea graduală a stagiului complet de cotizare, necesar obţinerii unei pensii pentru limită de vârstă, pentru femei, de la 27 ani şi 4 luni în trim IV 2009, la 30 de ani în 2015 şi la 35 de ani în 2030;

- Creşterea graduală a stagiului complet de cotizare, necesar obţinerii unei pensii pentru limită de vârstă, pentru bărbaţi, de la 27 ani şi 4 luni în trim IV 2009, la 35 de ani în 2015;

- Stagiul minim de cotizare necesar pentru obţinerea unei pensii din sistemul unitar de pensii publice va creşte gradual de la 12 ani şi 4 luni în trim. IV 2009 la 15 ani în 2015, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi;

Creşterea vârstelor de pensionare pentru perso-nalul din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale:

- În prezent cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale se pensionează la vârsta de 55 de ani, atât femeile cât şi bărbaţii.

- Creşterea, din anul 2010, a vârstei de pensio-nare a categoriilor profesionale menţionate mai sus, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, de la 55 de ani, până la 60 de ani, până în 2025. Creşterea se realizează gradual, cu 3 luni în fiecare an. 

- Creşterea graduală a stagiului complet de cotizare, necesar obţinerii unei pensii pentru limită de vârstă, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi de la 25 ani în trim IV 2009, la 30 de ani în 2025.

- Creşterea graduală a stagiului minim de cotizare în specialitate, necesar obţinerii unei pensii pentru limită de vârstă, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, de la 15 ani în trim IV 2009, la 20 de ani în 2025.

Reevaluarea vârstelor standard de pensionare pentru persoanele ce vor fi integrate în sistemul unitar de pensii din magistratură, diplomaţie, personal auxiliar din instanţe de judecată, funcţionari publici parlamentari, etc.

- Începând cu 2010, de la intrarea în vigoare a sistemului unitar de pensii, persoanele care urmau să iasă la pensie cu vârste stabilite de legi speciale, cum sunt cele menţionate mai sus, vor ieşi la pensie la vârstele de pensionare stabilite prin calendarul de creştere a vârstelor de pensionare pentru bărbaţi şi femei, care se va aplica asiguraţilor din sistemul unitar de pensii publice, astfel:

Magistraţii, personalul auxiliar din instanţe, personal asimilat, de la 60 de ani în prezent, atât femei cât şi bărbaţi:

Femei – 58 ani şi 9 luni

Bărbaţi – 63 ani şi 9 luni

Funcţionari publici parlamentari, personal asimilat, de la 65 de ani în prezent atât femei cât şi bărbaţi: 

Femei – 58 ani şi 9 luni

Bărbaţi – 63 ani şi 9 luni

Integrarea persoanelor aparţinând sistemelor speciale de pensii în sistemul unitar de pensii publice:

- Toate persoanele care activează în prezent în domenii în care se utilizează legi/ prevederi speciale de pensionare vor fi integrate în sistemul unitar de pensii publice. Integrarea urmăreşte stabilirea aceloraşi obligaţii şi drepturi pentru cei de mai sus ca şi cele practicate în sistemul unitar.